fixatiuni ciresesti

Sunt niste lucruri mici de tot in viata mea, care pare ca pot fi trecute cu vederea de catre o cireasa matura, trecuta prin viata.

Desi ele sunt fara vreo insemnatate metafizica (ai zice ca doar alea sunt capabile sa doara mai tare) ma enerveaza cumplit, primar si atavic. Si ma fac sa ma cutremur de neplacere.

Si pentru ca vreau sa vad daca ele sunt comune si altor oameni, adica daca le simtiti si voi, ca de altii nu-mi pasa, uite na, ca le insir aici.

1. Sunt in ciorapi si merg tantosa prin casa. Mie nu prea imi plac papucii, si de-aia. Ajung in baie, unde n-a facut nimeni dus de curand si totusi dau peste o baltuta.

Una suficient de mica incat sa n-o observ dar suficient de mare cat sa-mi ridice tensiunea. Piciorul de cireasa calca, simte pericolul si se trage instant inapoi. Dar vai, ciorapul se imbiba de apa instant. Totul e pierdut.

Cand se intampla asta e de obicei iarna si imi vine sa musc de beregata pe oricine imi apare in cale. Iar daca banui eu ca exista un responsabil de baltuta, e ca si mort. Poate sa isi ia adio de la rude si prieteni.

2. Sunt vesela si povestesc ceva sau robotesc ca o gospodina ce ma aflu. Deschid mainile larg, ca sa explic mai bine publicului vrajit si dau din ele prin aer. Gesticulez voioasa, nu calculez bine, si dau cu unghia pe perete.

Sub unghie intra var pana la refuz. Mi se face parul maciuca in cap de-un metru si pana nu scot tot ce e acolo stau cu el asa.

Oricum, tot restul zilei respective mi se pare ca mai e acolo ceva. Si iar mi se face parul maciuca, in autobuz sau la job. Noroc ca acum lucrez online, sa vedeti cand faceam marketing la corporatie. Am patit chiar si la sectia financiara.

3. Nu pot sa duc o viata normala daca nu sunt proaspat spalata pe cap. Proaspat inseamna proaspat: ma spal in fiecare dimineata, inainte de orice alta activitate cireseasca. Nici nu deschid ochii bine si ma spal, in timp ce inca ma mai cuibaresc in pat.

Daca sunt obligata de cine stie de ce monstri sa stau nespalata o ziulica intreaga, mi se pare ca umblu prin lume purtand pe cap un panou pe care sta scris "uitati-va ce rau arat azi, uitati-va bine". Si nu sunt om pana nu dau cu niste clabuc.

Astea sunt situatiile mele. Vreau sa le aud pe ale voastre. Sunt psiho-cireasa si vreau sa stiu ce simt psiho-cititori.