timbre austriece

Stiti zicala o imagine cat o mie de cuvinte. E uite, mi se pare ca e vremea ei.

Adica eu o sa pun mai jos niste poze din Kaprun facute de mine. Care m-au impresionat tot pe mine. Plus niste poze cu acea caciula ridicola de leopard de care va ziceam. Si o sa le insotesc de prea putine cuvinte. Cum nu fac de obicei.

Bucovina de Austria:



Ridicola caciula:



Poza din telescaunul poreclit "Ce dai ma, nu stii sa-njuri?". Sau caruia ii ziceam simplu "Ce dai ma", cand voiam sa zicem repede ca punct de referinta. Asta pentru ca mereu cand ne dam jos din el ne trage una. E un smucit.



Gandurile mele, pe inserat:



Roata fascinanta a telescaunului:



Pana si aici oamenii singuri au de tras. Au un rand special in care trebuie sa se puie. Sa rada toata lumea de ei:



Barul/showroom/loc de odihna organizat de Volvo la 3,000 m, din gheata. Cu piei de animale inaintru si ecrane si bauturi si fitze maxime:



Cireasa si colega ei de camera, zisa Maimuta:



Masa uriasa la 3,000 m, la care probabil se aduna austriecii uriasi noaptea, cand le e foame:



Munti roz dupa 6 ore de ski:



Am mancat curcat cu curry si ananas aici. Intr-un soare divin. Afara, in tricou.



Soare pe post de felinar. Uite, are si stalp.



Seara comuna in Kaprun:



Ca de obicei, pantofii participantilor:



Cireasa fericita ca nu s-a dat o saptamana cu rimel si nu a purtat sutien:



Inca euforica, din acelasi motiv, sprijinita de casuta de gheata facuta de Volvo.



Partia 14, la care m-am intors. Si dupa ce m-am prosternat si am aratat umilinta, m-a lasat s-o skiez de 2 ori. Pe un soare incredibil care izbucnea dintre copaci.



Propunere de layout pentru sfarsitul lumii:



Si sfarsitul pe bune. Gata cu Austria.