cine a murit la mine in frigider. si de ce.

am stiut de cum am intrat in casa ca ceva e f in neregula. se simtea moartea plutind in aer.

m-am apropiat tematoare de fridiger. si inarmata cu pisalogul de la chestia in care pisezi nuca.

sunt o femeie care locuieste singura. am tot felul de inventii de aparare care pot spulbera dusmanii dintr-o aplicare la tampla. dar cu care se pot bate si cuie. atunci cand nu ai un ciocan bun.

inarmata pt ca atunci cand exista un cadavru, sunt mari sanse sa fie prin preajma si un ucigas cu sange rece. dornic sa vina de hac si unei cirese cu sange cald.

am crapat putin usa frigiderului. daca inainte sa deschid mi se parea ca razbat vaiete anuntatoare de lupta cruda, acum liniste mormantala. m-am gandit ca cineva dinauntru, vazandu-ma, a facut catre ceilalti locatari ai frigiderului un semn cu pumnul strans. semnul ala pe care il face dirijorul cand vrea ca orchestra sa taca brusc.

acum, doar lumina difuza care se loveste de borcane si linge pervers sticlele. dar liniste. un fir de transpiratie mi s-a prelins pe tampla dreapta surescitata. inima budibum budibum. sa-mi iasa din piept prin pielita subtire de cireasa.

mirosul mi-a dat parul pe spate. care asa a ramas pana acum. am inchis repede si m-am rezemat cu spatele de frigider, ca sa nu poata iesi. in caz ca e cineva de iesit. respiram greu.

m-am lasat in jos, neparasind planul frigiderului. ca sa ma gandesc ce e de facut. am baut repede cateva dushti din vinul rosu desfacut. prinsa de un curaj nebunesc, am deschis din nou brusc.

mirosul de culoare mov a inceput sa circule cu chip had prin toata casa. vecinii de jos au batut in podea. veniti voi sa rezolvati daca sunteti asa de viteji.

am luat obiect cu obiect si le-am apropiat de nari. am luat ou cu ou si l-am zguduit sa vad daca nu cumva a facut pui. pui care nu au facut dush aseara. nu. inauntru erau doar galbenusul si albusul. la fel de prieteni ca de obicei.

si totusi...

am preferat sa cred ca nu era vreun morcov care sa asasineze cu sange rece o telina. ci doar probabil ceapa aia banala care a murit fara lumanare la cap. in combinatie cu un cash mai vechi venit cu avionul de la chechis, judetul salaj. m-am mai linistit.

am chemat autoritatile. s-au facut toate cele necesare. cadavrele au fost ridicate de catre biologi in costume etans. pt a micsora riscul impanzirii populatiei cu epidemia care a rapus victimele.

dupa cateva ore de cercetari, specialistii s-au declarat incapabili. sa inteleaga care a fost cauza decesului spontan. ceapa mai avea zile. iar cashul era in floarea varstei.

si totusi...

exista desi sanse ca eu sa dorm in casa cu un asasin. care poate lovi cu sete din nou. daca maine gasesc si sunca cu beregata taiata, e clar. pun sechestru pe apartament o vreme si ma mut.

cineva a murit la mine in frigider. desi toti locatarii pareau sa se inteleaga bine. nu avem mobilul crimei. si nici vreun suspect.

si pana se rezolva situatia, o sa deschid usa de la fridiger numai asistata. in caz ca lesin si ma lovesc la cap. sau pot sa incep sa tin sticlele cu apa rece pe la voi.

tineti-mi pumnii. nu mi-e usor.

cireasa microbista

suntem in viena lui 2008. e campionat. pe strazi umbla salbatici vopsiti in culori de lupta. practicand dansuri rituale pagane. umar la umar cu doamne cu bijuterii de familie si domni cu joben. si trasuri elegante cu cate 2 cai.

am pus bluza alba. fusta rosie. tichie cu oglinjoare si fir de aur in cap. dupa modelul ce-i lipseste ciresei: tichie otomana. si, dand discret din buric, m-am dus sa urlu ca din gura de sarpe. turkiye, turkiye, turkiye.

in jur, multe pasiune. nasuri coroiate pana la sfidarea regulilor constructiilor in consola. piele inchisa la culoare, par de pacura. miros de pasiune impletita cu feromoni. de imperechere si de izbanda.

cata frunza. cata iarba. stefan cel mare ar fi fost coplesit. ar fi cerut pantalonii maro. totul e rosu cu alb si cu semilune. femeile turce poarta capul acoperit dar sunt infasurate intr-un steag. habotnicia cu extazul sportiv merg labutza in labutza.

o doamna ma pipaie bine la intrare. apoi ma pune sa beau apa demonstrativ in fata ei. uite din ce obtin unii oameni placere...

suntem in fanzone. aici e loc doar pt cei mai pasionati de fotbal dintre noi. cireasa se conformeaza. alaturi de un grup de indieni cu piele maro, urla ca o nebuna. turkiye.

goooooool. gooooooool. cireasa sare in sus. tipa cat o tin capacele ei de cireasa. otomanii isi flutura copiii deasupra capului. copiii care sunt viitori mari producatori de kebap. ii privesc cu respect.

incep fulgere. nu conteaza. dragostea de fotbal intrece frontierele. cum ar fi ca la primii stropi de ploaie sa fim lasi. si sa fugim ca niste caini. cu coada intre picioare. turcii cui ar ramane? jos podolski.

turkiye. hai baietii. un domn in costum de vaca imi ia mintile. trebuie sa facem o poza. va rog, sunteti cea mai fenomenala vaca pe care am vazut-o in viata mea. lasati-ma sa va strang in brate. click.

goooooool. goooooool. ne luam in brate. ne strangem de atata bucurie. ma rog.

se desface cerul. incep sa curga cantitati generoase de apa. drept in capul ciresei. care se pierde putin. dar uitandu-se in jur si vazand ca pasiunea sportiva nu intra la apa, baga si ea.

ne varam in niste pungi mari cu gluga. si cu apa siroind din nas, gat si urechi, bagam in continuare. turkiye. as putea sa particip cu succes la concursul tricourilor ude. as bate orice cireasa la fund. sunt una cu natura. de dragul ienicerilor si spahiilor.

se intrerupe semnalul. huuuuuuo. huuuuuuo. nemernicilor! apare un anunt care zice fugiti acum pt viata noastra. in germana. eu nu inteleg nimic asa ca stau pe loc. dar grupul de indieni o ia la goana. si exact acum, in secunda asta, incepe un uragan vienez.

galeti cu apa mi se desarta in cap. vant puternic, coafura nu rezista. imi sare basca otmonana. fugim toti ca potarnicile. e apa peste tot. ne lovim unii de altii. cireasa se panicheaza. ii e frica sa nu o ia multimea. sa o joace in picioare. sau vantul. sa o faca zmeu.

intram intr-un local vienez old school, unde lumea mananca simandicos. asculta un pian in surdina. alamuri si cristale lucesc oareunde. excitati, urlam ca niste tampiti. niste tampiti uzi de data asta. turkiye.

imprastiam stropi in farfurii doldora cu 3 capere si o frunza de menta si un melc cu sos de caramel. ne lipim jilavi de matasuri si freze duse la coafor. tragem fetele de masa cu fundurile neincapatoare. zornaie tacamurile. auzim cate un ah/oh.

turkiye. ne-ai amagit. cum trec eu peste asta. am crezut in tine. jos basca otomana. cireasa iese cu freza turtita de esec si prea multa apa.

cireasa infuleca kebap de la turci cu urechile pleostite. turkiye. acum da-te jos sa vezi ce-ai facut.

cireasa vieneza

ce stie si ce poate sa faca o cireasa. careia ii dai drumul la joaca in viena.

se trezeste dimineata. se intide. cumpara de aiurea o chifla proaspata uriasa. cu o carne aburinda si crocanta in ea. indesata acolo de catre o femeie blonda si grasa. si se pune pe malul dunarii la infulecat. cu picioarele balabanind in neantul de deasupra apei kaki.

apoi, cu burtica pusa la cale, da peste marca preferata. intra cu ochii mariti pe post de scanner si iese val vartej. nu cu una, ci cu 2 rochii de culoarea zmeurei. una cu buline si fundite. una nu. ciresei ii mai place pe alocuri sa se dea zmeura. la deruta, asa. ca cireasa isi schimba pielita. dar naravul ba.

sus de tot, deasupa vienei, batrana actrita, cireasa pranzeste. intr-un bloc inalt cu panorama. impreuna cu 3 din cei 6 prieteni buni indieni. si un polonez care se crede tot indian. hm. wishful thinking.

cireasa vede o vitrina. si se opreste si se gandeste la celebra sacher torte. un icon al vienei. cireasa nu intelege de ce ai vrea sa mananci un tort uscat. fara cremutza care sa imprieteneasca ciocolata cu blatul.

tort pe care daca il lasi pe TV o luna jumate, il gasesti la fel. in aceeasi pozitie. la fel de semetz. vienezii astia n-au auzit de tort jofra sau mascota? si daca au auzit, ei de ce mananca tot sacher torte...ce sa mai intelegem? hmmm. curios.

cireasa se uita cu coada ochiului la vienezi. sunt barbati bine, ce sa zic. si merg toti pe bicle. si sunt incaltati frumos. si zambesc destul de des. dar nu de asta am venit aici. dar de ce am venit aici? piei, piei ispita!

cireasa isi pune apoi vestminte sport. si ia drumul schonbrunn-ului, unde incepe sa alerge de nebuna printre ierburi si copaci. mirosul de tei, care a venit cu ea din bucuresti, o invaluie ca-ntr-un zabranic.

cireasa alearga, alearga, ascultand cum rag leii din gradina zoo de langa. intersectandu-se cu alti vienezi, ca si ea. dintre care unii sunt barbati bine. frumusei si care zambesc des. pfui!

se lasa seara. care o prinde pe cireasa sus de tot. gafaind si transpirand de atata fuga. un domn canta live la pian din gloriette, cafeneaua aia de sus de la schonbrunn. nu mai e nimeni. au inchis parcul.

cireasa scoate pantofiorii si o ia la goana din nou. desculta peste pajistea mare. unde n-ai voie. dar paznicii sunt beti de mirosul de tei. cazuti intr-o rana. cu chipiele alunecate pe ochi. si nici nu le vine a crede ca o cireasa si-a iesit din minti sub nasul lor. si calca in picioare iarba vieneza.

iarba primordiala, neintinata, mangaie picioarele de cireasa cu furnici permanente pe ele. plouase inainte, asa ca stropi de magie o racoresc de arsita vienei, batrana actrita.

apoi cireasa alearga pe la toate portile, incercand sa iasa din parc. nema. inchise. e noapte deja. cireasa alearga pe sub bolti intunecate de copaci care s-au pus sa se culce. in timp ce respira aburi cu miros de tei.

reuseste sa se strecoare printr-o gaurice dintr-un gard. m-ati crezut? am iesit pe poarta principala. in austria nu exista nicio gaura in niciun gard. nici sa dai cu tunul.

si pleaca demna. prin viena, batrana actrita.

asa a aratat ziua 1.

cireasa si un bob zabava

cand o cireasa care n-are liniste se linisteste, se opreste pamantul. pamantul ei personal, normal. eu stiu ca voi va vedeti in continuare de treaba. ca si cum nimic nu s-a intamplat.

dar daca sunteti putin atenti, e momentul ala cand ingerii grasuni incep sa cante din trompetele lor aurii. cand demiurgul isi permite sa se intinda lenes, cu un cascat.

pt 2 momente se opresc in lume toate razboaiele. si combatantii fumeaza narghilea impreuna. ca lupii cu mieii care se pupa cu limba.

vanzatorii de la mc donald's refuza sa mai zambeasca fals. si nu mai vor sa vanda nici macar un hamburger simplu cu portie mica de cartofi. romanii opresc manelele de prin masini.

iar astea, toate astea, se intampla cand cireasa da buzna la malul marii. acolo se opreste. ca hipnotizata. si se abandoneaza stropilor sarati.

alaturi de alte fructe prietene, dintre care un kiwi, un grapefruit, o smochina proaspata, un bob de strugure si o capsuna, incepe pe indelete un ritual de lenevire organizata.

pigmentata cu hamsii cu mujdei. si shuberek cu branza si kefir caucazian produs din lapte oferit de bivolite atent selectionate, bivolita cu bivolita. si cu mangaierile intre urechile mici si paroase ale fetitzei. care a mai imbatranit putin.

haz fara oprire si fara necaz. mici barfeli legate de colegii de plaja. si bai indelungi de apa bine amestecata cu soare si un praf de nisip. cat poti apuca intre degete.

shot-uri B52 baute cu paiul. dans cocotzata pe bancutzele de la expirat. pana cand se termina brusc bancutza. fara avertisment.

conectata fiind cu toti porii la ce o inconjoara, cireasa suge. suge energie din te miri ce, ca sa-i ajunga tot anul. cand da iarna si alte cirese mor, cireasa de fata rezista. ba pare ca-i si prieste.

cand cireasa intra la apa e de bine. e singurul moment in care stie sa leneveasca profesionist. in rest e turbocireasa. la vama e chillocireasa.

cireasa mai are putin si merge sa umple galetusha cu soare din nou. prinde cireasa. cireasa calare pe un bob zabava.

cireasa ardeleana

pana de curand radacinile imi erau clare. sunt o cireasa din salajean. leagan de civilizatie si cultura citadina cu sange albastru. parte integranta dintr-o capitala europeana.

dar din ce in ce, simt mijind in mine o noua mladitza. mi se pare ca sunt cireasa ardeleana. mai precis clujeana.



fac ce fac si imi caut de lucru pe la cluj. de cate ori pot si ma cheama kapra ardeleana, iau cireasa colega, iau un mijloc de transport random si fug la cluj. reunirea kaprelor e mereu vesela.





cum ajung, nu vreau sa mai plec neam. spre exasperarea ciresei prietene. care chiar e intr-un fel clujeanca. si nu moare de interes sa ramana acolo.

am descoperit clujul de curand. sunt fascinata. de ritmul oamenilor. de mancarea buna. de apropierea dealurilor si lacurilor. de centrul frumos in care iti vine sa te plimbi. de cofetariile cu prajituri mai cu motz.





am intrebat-o pe mama. esti sigura ca nu sunt clujeanca? ma simt al naibii de clujeanca. mama e cam descumpanita. ca si cireasa de care ziceam. nu intelege ce m-a apucat. dar nu se impacienteaza. crede c-o sa-mi treaca.

va riscati dc va ganditi asa. m-as muta la cluj intr-o clipita. cu catel si purcel. care catel?! care purcel?! nimic nu e mai simplu decat sa-mi iau catrafusele sa plec val-vartej.

am la marti salata mea preferata. dada, cea braziliana. astept cu interes ca somesul sa aiba faleza bine organizata. se lucreaza acum la asta. as stii cu cine sa votez. nu ca aici.

chiar ma gandesc sa ma duc la un organ de stat, nush care, sa cer o dispensa. sa votez primar pt cluj. doar asa, pt ca ma intereseaza bunul mers al orasului ala. m-as da cu bicla. nu exista tort cu surori visine ca cel de la mozart.



au ei, clujenii, un deal inalt unde se vinde cafea buna la ceasca. stai sub umbreluta si esti pe acoperisul orasului.

cand ma intorc, dupa doar 2 zile, am vb mai domoala. zic no dupa cuvinte si cafia si separat cu accent pe primul e. si cinshcinci. no.

la cluj exista billa, deci as avea si chiflele preferate. la mallul lor se face suc de morcovi cu mere, care costa doar 7 lei.

la cluj salasluieste kapra ardeleana, prietena buna cu ciresele. cum sa v-o descriu? ea zice ca traieste intr-o lume in care nu se surpa maluri. ce vreti mai mult de-atat.
si pare ca poti avea un nou inceput sanatos.



cu vama ar fi mai greu de rezolvat. mai ales cand stim ca luam radarele de pe dealul feleacului cum respiram. dar when there's a will, there's way.

birjar? la cluj te rog. da cailor jaratec.

cireasa trasa-n ciocolata

cireasa prietena mi-a facut un cadou de vis. impachetari in ciocolata cu menta, urmat de masaj de relaxare. la unul din cele mai smechere centre spa din bucale. iuhuuu.

m-am dus cireasa sfioasa. am intrat in templul placerilor. mi-am lepadat vestmintele .si, incurajata de o muzica diafana si un semiintuneric cu lumanarele aromate, m-am intins cu ochii inchisi.

si a inceput. o femeie a venit cu un burete ca o scoarta de copac. si m-a frecat pe pielita subtire de cireasa. in loc sa-mi faca rau, asprimea mi-a placut. un zambet tamp mi s-a instalat pe fata. zii tu, ca zici bine.

apoi femeia a apucat o spatula si o galetusha cu ciocolata. m-a uns bine pe fiecare centimetru de carne de cireasa. apoi m-a invesmantat intr-un giulgiu. si m-a lasat singura si tulburata pe masa care emana caldura.

fierbinteala mesei combinata tainic cu racoarea ciocolatei cu menta m-au zapacit. tentatia de a-mi dezveli un umar, de a-mi lasa capul usor pe o parte si de a incepe sa ma ling pe furis, a fost imensa.

intrecuta numai de dorinta, vie ca un animal, de a suna un prieten bun. care sa faca el oficiile pt mine. ratiunea s-a batut cu simtirea. s-au tavalit pe jos. au iesit prin geam. mi-a curs putin sange din nas. a castigat cine trebuie. lumea e prea mica.

simteam cum omuletii pielii mele mananca din stratul de ciocolata cu 7 linguri odata. facand clabuci la gura. cu ochii iesiti din cap de pofta. era o colcaiala ceva de speriat in sarcofag. se auzeau plescaieli. si sunete specifice poftei date pe goarna.

m-am dus la baie. am dat jos ispititoarea pojghita. cand am ramas singura, corpul mi-a multumit. mi-a facut temenele. m-a rugat sa incerc sa tai din alte cheltuieli, ca sa mai poata beneficia de asa delicii. i-am zis ca o sa ma gandesc. dar am mintit.

m-am intors nou nascuta. si m-am pus din nou pe burta. femeia, aceeasi, a inceput sa-mi faca masaj cu ulei de struguri. mainile ei fermecate framantau carnea si asa destul de in extaz.

m-a cuprins asa o multumire enorma. incat mi s-a facut rusine. pt ca eram cumva in public. omuletii pielii strigau ca niste tampiti fara discernamant, in gura mare. ce bine le e. am rosit.

mi s-a parut la un moment dat ca trebuie sa-i propun femeii sa fie prietena mea cea mai buna. pt ca daca tot a fost martora la asa un act intim de satisfactie, trebuie sa mergem mai departe impreuna. suntem legate cu fir de aur. a castigat iar ratiunea.

am iesit cu mintea funda. parandu-mi-se ca daca oamenii ar beneficia de asa tratament macar o data la 6 luni, nu ar mai exista razboaie. dar cu cine sa vorbesc eu ca sa gasesc intelegere?

multumesc mult a cherry. multumesc. iar de Craciun, don't be a stranger. mai sunt 6 luni. altfel iese razboi.

reintalnirea ciresei cu siropul de artzar

Sunt cateva lucruri pe lumea asta care iti fac inima sa salte in sus ca un soare rosu, cand iese din mare. Care te iau in brate de cum te intalnesc si nu-ti mai dau drumul. Unul dintre ele e siropul de artzar...care se intinde ca mierea dar are gust de zahar caramel...

Ne-am imprietenit in urma cu cativa ani cand am descoperit si painea prajita cu scortisoara dulce. Amandoua in acelasi zi! Ce deliciu! Ce dimineatza cu soare! Ce breakfast minunat!

Mi le-a prezentat imediat pe iubitele lui, clatitele. Nu clatitele noastre, clatitele din tara gogosilor sunt pufoase si mici, ca niste placintzici. Mi s-au infatisat una mai delicioasa ca cealalta, cu afine, zmeura, bucati de ciocolata sau mure. Artzarul mi-a facut cu ochiul spre cea cu afine, preferata lui, si a mea apoi.

A fost dragoste la prima degustare si apoi un festin de gusturi la fiecare reintalnire, mereu in zori, mereu insotit de iubita lui, afinata. Pana cand, viatza mea m-a purtat departe de ei, in tara clatitelor subtiri rasucite pe lung si trase, cel mult, in miere.

Au trecut ani in care n-am stiut unii de altii. Eu am intrebat in dreapta, in stanga. M-am imprietenit cu rudele subtiri ale afinatei, am gustat cu nesatz din toti nepotii, verii, fratii si cuscrii lor. De la cei mai lipiciosi, uniti in dulceturi, la rudele de mana a doua, sarate si infratzite mai mult cu branza si mararul, decat cu nuca si romul.

Nimeni, nimic. Nimeni nu auzise de dragul meu sirop de artzar care se prelinge lung peste clatita pufoasa si-i saruta fiecare afina, pe toate partile.

Pana cand... sora ciresei, afland de pasiunea ei nestavilita, a incalecat pe-o pasare de otel, cu o sticla de sirop de artzar la subrat si a strabatut lumea sa i-o aduca. Thanx, sis!

N-a stiut nimeni de planul ei. Au stat cu ochii de vultur pe ea s-o puna la pamant, s-o doboare cu pretiosul lichid cu tot, care, v-am spus, se intinde ca mierea dar are gust de zahar caramel. Cum cine? Toti vor sirop de artzar! va zic...

Intalnirea a fost asa cum trebuia. El s-a intins in farfurie cumite si lipicios, langa o clatita mica pufoasa si goala. (afinele au ramas in tara gogosilor, n-au trecut de vama). Inainte s-o ia in bratze, s-a prelins pe buzele de cireasa care l-au sarutat cu pofta.

Good to see u, maple!

scrisoare deschisa catre vrajitorul din oz

draga vrajitorule,

sunt eu, cireasa. sa nu-ti fie frica de mine. am o inima mica si roz bonbon. nu sunt ca omul de tinichea. am curaj cu carul, mie nu mi-o fo dat cu paharul. deci nu sunt nici ca leul luzer.

am minte ascutita ca briciul de barbierit barbati bruneti, chiar daca unii mai contesta asta. deci nu iti scriu pentru creier, ca sperietoarea deshucheata, de paie. si da, acum sunt acasa. deci nu ai unde sa ma returnezi. eu sunt cireasa, nu sunt dorothy.

dar vrajitorule, am alta pricina. si pt ea sunt dispusa sa purced la o calatorie cat de lunga. daca mata imi garantezi ca un drum, niste peripetii si o cheltuiala pe masura rezolva situatia.

eu vreau sa ma ajuti sa tin lucrurile in stand still. adica vreau sa pot pastra tot ce am acum. pt ca vezi mata, vrajitorule, nicicand alta cireasa nu a trait mai bine. si mai cu pofta. si mai cu armonie.

ca-mi dai o licoare verde. facuta din aripi de lilieci care vad ca un soim. + picioruse de gaze care traiesc doar o zi. recoltate in primele ore ale diminetii. la care se adauga un varf de cutit de solzi de sirena.

ca ma pui sa spun cuvinte traznite. si apoi sa ma dau de 3 ori peste cap. ca presari peste mine un praf miraculos, cu miros de menta. nu stiu. nu sunt eu in masura sa-ti recomand ce sa folosesti de data asta. eu sunt cireasa, nu vrajitor.

dar zau vrajitorule, trebuie sa te concentrezi putin. pt ca eu n-am timp de pierdut si cred ca nici mata. deci hai sa trecem la subiect.

vreau ca toata lumea care e acum in jurul meu sa nu plece nicaeri. decat cu invoire scrisa de la mine. daca incearca sa evadeze pe furis, sa li se starneasca un vant puternic si fierbinte impotriva-le.

asaaa. apoi mai vreau ca tot anul sa fie luna iunie. si sa miroasa orasul mereu a ceai de tei. ca acum. asta nu e mare smecherie.

stii si mata. iti trebuie doar multi tei infloriti, peste care sa faci sa ploua. rezulta ceai de tei. doar de craciun sa fie frig si zapada. timp de o luna. cand vreau ca orasul sa miroasa a vin fiert cu fructe incluse. si a cozonac cu prea multa nuca si rom. buuuun.

pt ca am multe concerte de vazut (vin manic street preachers si kaizerchiefs, vrajitorule!). si pt ca am destule bilete de avion de cumparat (no comment), te rog ceva pragmatic. nu vreau sa fiu bogata. nu. dar vreau sa am mereu in cont suma care e de obicei pe 1 iunie. ok.

ia zi, a durut? nu. stiam eu. oricum, am bun simt si nu iti ceream marea cu sarea.

nu, nu mai insista. la mine chiar nu vreau sa schimbi nimic. nu vreau optiuni in plus. pitica si blonda sunt ok. chiar daca tie ti se pare ca se poate mai bine. tu rezolva ce ti-am cerut.

uite, acum faci ca mine. nu-mi place sa sterg praful. dar cand trebuie sa ma duc la dentist, as sterge praful toata ziua in loc ma sui pe scaunul groazei. ma rog.

iti dau 11 zile. daca la sfarsitul perioadei o sa am aceiasi oameni langa mine. daca o sa miroasa a tei. si daca in cont o sa gasesc aceeasi suma ca la 1 iunie, o sa iau tacerea ta drept un da.

iti multumesc frumos. si nu o sa te mai deranjez o vreme.

cu drag,

cireasa de vara.

bitter dildo vs. power puff girls

cand fratii fake au scris despre bitter dildo, m-am mirat un pic. intelesesem de ce dildo. dar nu intelesesem de ce bitter. mie mi se paruse sweet. so sweet.

acum am inteles. si imi pare asa de rau. la fel de rau precum ii pare lui dildo de noi. power puff girls, cum ne-a zis el cu dispret. disimulat exact cat trebuie. ca sa nu cream un conflict pe bune. ca doar traim in acelasi dormitor. si vrem armonie.

dildo e un barbat ff dragut ca infatisare. si pare si ff placut in general asa, ca om. e blond, cu ochii verzi cred. si cu alunite ademenitor lipite pe pielea care se vede.

ne-am cunoscut de 1 mai, la mare. cand el a intrebat ce trebuie sa fac ca sa ma culc cu tine. eu, cireasa limbuta de fel, am cam amutzit.replica a ajuns deja celebra printre prieteni. si prilej de bascalie. normal cumva.

dar ne stiam oricum dupa fatza din locul unde mergem toti cand ne e sete. que pasa. urma sa ne mai intalnim sigur.

asa ca atunci cand s-a apropiat sa vorbim, l-am primit deschise cu zambet, a cherry si cu mine. e atat de frumusel. si cum prima noastra conversatie a fost simpatica, eu tot sper ca ce a urmat, niste interactiuni cu gogaltzi, e doar o faza. si ca o sa fie simpatic din nou.

dar nice try. try again. frumuselul m-a intrebat acum cati ani am. am spus. mi-a replicat ca a mai vorbit el cu femei de-astea de varsta mea. eu m-am bucurat. deci sunt un produs care ii e cat de cat familiar.

aici, in acest moment al conversatiei, a facut o pauza mica. si i-a iesit din gura o bucata destul de mare de amareala. cam de dimensiunea unei bucati de branza telemea de oi. cand chemi multa lume la masa.

a zis ca vrea sa inteleaga. ce. am zis eu amabila. e atat de frumusel. daca acum cativa ani eram diferita. si cum am ajuns aici. mi-am dat seama ca iar e de rau. e clar ca unde am ajuns noi lui i se pare horror. indiferent ca nu stia cum eram inainte.

in spatele lui, un pic deasupra capului, a inceput sa ruleze 3D un film cu indieni si albi. diferente culturale imense. lipsa de comunicare si toleranta. rezultat previzibil: varsare de sange.

nu, nu doar tu...tu si toate femeile astea. dar tu esti capul rautatilor. ce v-a facut asa. vreau sa vorbim serios odata. si iarasi: cum ati ajuns aici si asa. ce s-a intamplat. si cum. si cand. si de ce.

indienii dintre umerii lui se macelareau pe capete. sunete de lupta, icnete, parjol si foc si para. vaete, lipsa de intelegere si toleranta. dusa la extrem. culturi diferite, ce vrei.

eu nu mai voiam. sa vorbesc cu el serios. pleoapele mi se lasasera grele peste ochii de cireasa. mi-a scapat un oftat. am mai luat o gura de apa. dar mi s-a parut salcie. totusi am spus ca da, e o idee buna. e atat de frumusel.

am fost intrerupti brutal de nepriceprea galbenilor in infruntarea cu balonul. frumuselul a plecat. dar a lasat pe masa 3 fiole cu chinina.

am inteles fara sa-mi zica, ca e un tratament. pe care trebuie sa-l fac pe loc, in doza unica. asta daca vreau sa mai vorbim de la egal la egal si sa ne si intelegem. nu ca pana acum.

voi intelegi ceva? nici eu. unde gresesc? si cand m-oi fi schimbat? de ce am devenit creatura asta de acum. o creatura care ii displace lui bitter dildo atat de rau. incat nu se poate abtine sa nu zica despre asta. cu atata of.

dar care ea, creatura, nu s-a simtit niciodata mai bine in pielea ei. si mai fericita cu viata ei. dildo, ce vrei sa zici de fapt? eu sunt fericita. power puff or not. tu?

da, sa cada si cireasa vecinului !

Vorbeam intr-o zi cu cireasa prietena despre nefericirea altora. Nu e asa greu. E peste tot. Oriunde intorci capul dai de un om nemultumit de viatza lui, de job, de vreme, de potentza partenerului sau de sezonul care nu i se potriveste cu tenul sau cu jumate din garderoba.

Prin comparatie noi eram bine. Cand cantaresti intr-o mana problemele tale si le tzii in celalalt pumn pe cele ale oamenilor din jur, mereu balantza se va inclina spre tine. Asta daca nu esti un specimen, des intalnit de altfel, caruia i se pare ca mereu ceilalti au mai mult. Care crapa de invidie doar pentru ca cineva s-a urcat in fatza lui in autobuz. Atunci, cu tine e mai mult de lucru, dar vei gasi ceva care sa te bucure. Poate in ziua in care iti rupi o unghie, altcineva a mancat un ou stricat, sau mai stiu eu ce..

Mie oricum imi ajunge daca... cineva din jur se impiedica, sa zicem, in ziua in care pe mine ma doare capul. Macar suferintza mea nu starneste zambete. Sau daca aflu ca cineva n-a mai primit flori de un veac, cand eu ma uit tanjind la telefon. Macar ala o sa sune .. candva...

Oricum, intalnirile fetelor au si acest scop. Nu, nu ne petrecem tot timpul disecand firele de par ale barbatilor. Uneori, stam intr-un coltz si ascultam ce au celelalte de spus. Apoi privim in curtea noastra si zambim. Uite, mie nu mi-e asa rau. de ce ma tot plang?

Si asta nu inseamna sa te bucuri de necazul altuia. Ma rog, poate atunci cand e vorba de oul stircat, in rest... Pur si simplu, lucrurile se simplifica atunci cand iti dai seama ca tu te lupti cu o moara de vant din capul tau. Iar altii, au de infruntat dragoni adevarati.

Exista fireste si unii care nu stiu sa foloseasca jucaria asta. Care imping limitele nefericirii celor din jur la extreme (vezi : "sa moara capra vecinului") Pe ei nu-i face nimic fericiti. Ei sunt mereu in cautare de esecuri, ale altora. A, esti un looser? Pai hai sa ne imprietenim. O sa-mi mearga fantastic langa tine.

Lor le recomand despartirile dureroase. Sa ne intelegem, vazute din unghiul celui care sufera. Acolo e the juice. Iar din cand in cand, atunci cand se simt slabiti poate, sa dea pe la o inmormantare..

ce fel de mosi si babe vrem sa fim

recunosc de la inceput ca nu stiu ce mos vreau sa fiu. sa zica unul din barbatii prieteni asta. liarliar sau ronin sau cidul. sau canalia. sau altul.

dar stiu ce fel de baba vreau sa fiu. o baba smechera. care are un plan bun pt o batranete cat mai funky. desi batranetea nu prea e funky de felul ei.

am vorbit si cu a cherry. si am ajuns la concluzia ca noi o sa fim niste babe cu motz. pt ca o sa ne preocupam inca de pe acum. o sa incercam sa ne facem viata noastra de babe cat mai frumoasa. chiar daca prin asta o sa facem pe a altora mai grea.

deci, pe concrete, ce o sa fac.

1. o sa pun bani de-o parte din timpul vietii. ca sa imi pot permite la batranete tot felul de excentricitati. pe care niste copii si niste nepoti ingrati nu o sa fie de acord sa mi le indeplineasca. ca doar in capul lor sunt doar o baba, deci ce mai conteaza...

rudele mai tinere o sa se chinuie sa-mi intre in gratii ca sa le las una alta. eu n-o sa am bun simt si n-o sa le spun sa nu-mi mai dea cu periuta. ca e jenant. o sa-i las sa se chinuie pe langa mine sa ma multumeasca. pe mine, o baba-stapana inelului.

2. o sa ma reapuc de fumat. 2 pachete pe zi o sa fumez, o sa fiu o baba care pufaie mereu. o baba fumeganta, cu voce haraita de vrajitoare. dar o vrajitoare multumita.

3. o sa cumpar un bloc cu alte babe si mosi preferati. cei mai tari si cool babe si mosi din oras o sa stea in bloc cu mine. o sa fie bataie pe apartamente. si preturile o sa urce vertiginos. o sa fac specula. o sa fiu o baba lider.

4. o sa mananc tort de ciocolata pana plesnesc. si castane trase in zahar. si snitel cu cartofi prajiti. si merdenele. si paste cu sos cu smantana. si tot ce trebuie sa mananc acum in cantitati decente. o sa fiu o baba indecenta culinar. si nu numai.

5. o sa cumpar o casuta la tara si una la mare. o sa fiu cand o baba rurala, cand o baba maritima. asta cand n-o sa am chef sa fiu o baba cool si citadina. o sa dau muzica tare. o sa mai uit la nori. o sa beau spritzuri cu vecinii si prietenii.

6. o sa chem artisti de toate felurile sa creeze la mine in livada. o sa fac un cuib de arta si cultura. o sa vina oameni din toate colturile lumii. sa vada o altfel de baba. o baba alternativa. o baba care refuza sa intre in mainstream.

7. o sa-mi fac parul mov. o sa-mi fac parul mov? o sa fiu o baba mova.

8. o sa ma dau pe net. o sa incerc sa fiu cat de la curent cu noile tehnologii si gadget-uri o sa pot eu. o sa fiu o baba virtuala. o sa fiu o cyber-baba.

9. o sa cultiv flori. o sa cultiv legume organice. o sa am oi. o sa fiu o baba florala. si legumicola. o baba pastorala. care da petreceri in pijama de ziua recoltei.

10. o sa calatoresc mereu. shontac-shontac. o sa fiu o baba care inghite kilometri cum respira. nu o sa ma duc la bai. ci in madagascar. nu o sa vizitez venezia. ci cape town. nu o sa iau pachete all inclusive. ci o sa dorm sub stele in desert. o sa fiu o baba globetrotteritza.

cam asa planuiesc eu sa fac imediat ce ajung baba. si o sa fac toate astea cu prietena cireasa. poate mai putin tortul de ciocolata. ca ei ii plac fructele de padure acrutze.

voi cum vedeti subiectul? v-ati gandit?

good old arabela times

vreau sa fiu arabela. vreau sa fiu arabela.

vreau asta nu pt ca ea e frumoasa. sau blonda. asta sunt si eu. vreau asta pt ca arabela traia in vremuri delicios de normale.

am fost saptamana asta in fiecare seara la centrul ceh. si am inghitit pe nerasuflate, fara maniere, cate 3 episoade din arabela.

tot ce se intampla in serialul arabela e asa de incantator de normal. chiar daca tatal de familie se transforma intr-un teckel vorbitor. si panie rumburak trimite mesaje spam in direct la televiziunea nationala ceha.

globul prin care spionezi nerusinat ce fac altii. inelul care indeplineste dorinte complexe. pelerina pe care o poti folosi ca sa ajungi mai repede unde ai treaba. faptul ca pekota isi demonteaza capul si si-l pune pe un raft.

va spun, niciuna din bizareriile astea nu face serialul sa para SF. tot normal ramane. e mult mai SF ce traim noi acum.

sa vedeti. arabela s-a indragostit de petr. un baiat ff dragut. pana aici nimic neobisnuit. dar s-au vazut doar cateva ore. si s-au indragostit asa de tare. incat atunci cand s-au despartit, fiecare dintre ei mangaia poza celuilalt si zambea. hm.

petr n-a luat-o pe mess cu vorbe in 2 peri. iar arabela nu i-a spus ca sa zica repede si clar, ca n-are timp de goange. ca face overtime pt ca are un deadline.

apoi arabela, bazandu-se doar pe cele cateva ore de dating, si-a tras pe ea pelerina. si a venit din taramul povestilor direct la petr in sufragerie. mie mi s-a strans inima de asa decizie. bai arabela, te risti rau.

eram convinsa ca petr o sa zica. stai, fata. hold your horses. ce-ti veni. ia pune tu frumos pelerina asta inapoi pe tine. si du-te invartindu-te. de unde ai venit.

si auzi, arabela? hai sa luam lucrurile mai incet. mai vorbim, ne mai vedem. dar mai rarutz, ca-i mai dragutz. eu nu sunt pregatit pt o relatie. si oricum, nu mai pune asa presiune pe mine. ca nu faci decat sa ma descurajezi. bashti, arabela!

nici vorba. el s-a bucurat ca un copil. noi, toate fetele, stupefiate. deci asa functionau lucrurile in anul 1979? doar e un serial pt copii. si in serialele pt copii nu se minte cu nerusinare. sau se?

apoi arabela, odata instalata pe-acolo prin casa, se purta complet anapoda. il giugiulea mereu pt petr. era prea atenta, prea grujulie. noi iar, tot randul, cu o grimasa pe fata. de mila pt ea.

eram sigure ca o sa-l sufoce. si o sa o puna iar sa-si puna pelerina. dar nu. petr era incantat. armonia plutea in aer. groasa de s-o tai cu cutitul. arabela nu facea strategii. nu-l tinea pe jar. nu-i dadea spatiu personal. si el era ok cu asta.

si se mai hazarda sa faca si planuri pe termen lung. de fatza cu parintii lui, in care sa-l includa pe petr. fara sa-l intrebe macar inainte. jesus, arabela.

pe tot parcursul serialului, arabela n-a zis niciodata ca are seara de fete. si nici nu a ravnit in mod evident la cardul lui petr. hm. nu s-a dus la sala ca o disperata sa alerge pe banda. parandu-i-se ca e mereu prea grasa. si nici nu i-a zis ca are teambuilding.

mai sunt multe de spus. multe de tot. dar ma rog, nu mai incape. tb sa fac neaparat rost de ultimele 4 episoade.

in care probabil o sa aflu ca petr n-a flirtat niciodata cyber-virtual cu alte fete necunoscute. iar arabela nu i s-a uitat in telefon din cand in cand. ca sa fie sigura ca totul e ok.

vreau sa fiu arabela. vreau sa fiu arabela. petr! pick me, pick me.

energie alternativa. prin ochii altei cirese.

nu stiu altii cum sunt. dar eu, cand vad cum irosim noi atata energie pretioasa in conditiile in care planeta nu e chiar ok, ma apuca panica.

si ma rascolesc noaptea in pat. incercand sa gasesc solutii. generand chiar si atunci niste energie, cat pt un beculet de lanterna.

mi-au trecut prin cap cateva chestii. niste nanoidei care au dus la macroproiecte. dar pt ca nu sunt inginer, nu stiu exact cum sa le pun in practica.

help.

am pornit de la faptul ca nu putem sa ne bazam pe evenimente singulare care genereaza energie. si ca trebuie sa le identificam pe cele care implica multi oameni odata. pt o mai mare eficienta.

asta pt ca imi dau seama ca echipamentul de colectare a energiei care va fi montat la end user trebuie sa fie scump. si nu poate fi irosit pe actiuni care aduc prea putin.

prima si cea mai de mare amploare este ca ar trebui cumva folosit periajul dentar. rareori fac toti oamenii odata o anumita actiune. iar spalatul de dinti este practicat de multi oameni. de 2 ori pe zi.

cei care sunt alesi pt proiect, marea majoritate adica, trebuie sa semneze un act. prin care se obliga sa se perieze constant. vor folosi aceeasi intensitate X si aceeasi durata t. in proiect nu vor fi cooptati moshcaitzii si femeile gravide.

daca se abat de la contract, sunt penalizati aspru. nu din cruzime. ci pt ca orice fluctuatie poate dauna grav. prin deraieri de tramvaie sau mai stiu eu ce.

ca idee generala, de cate ori te apuci sa te speli pe dinti, ar trebui sa-ti bagi un fir undeva. nu stiu exact unde, undeva in corp. dar trebuie conectat un fir care sa se duca mai departe. nu stiu unde sa se duca. de-asta exista ingineri.

cu energia generata de frecarea periutei peste dinti si limba am putea lumina macar strada pe care locuim. daca nu un cartier intreg.

alt doilea moment care mi se pare esential este erectia matinala. ea ar trebui surprinsa, izolata si fructificata la maximum. pt ca, exact ca in cazul periajului dentar, rareori sa mai intampla la unison un act natural, neajutat, care sa genereze energie pura.

sigur, in primul rand trebuie eliminati copii. care inca nu au erectii constante. si batranii. care mai mult ne amagesc. apoi trebuie calculat un moment t care sa reprezinte o medie intre orele de trezire ale barbatilor dintr-o anumita zona geografica.

si atunci montat device-ul care sa colecteze energia astfel obtinuta. cum sa se colecteze? si unde sa se stranga tot? nu stiu, de-asta exista ingineri. oricum, cu energia din erectii cred ca s-ar rezolva luminarea stadioanelor. dar si a scolilor si a spitalelor.

am mai avut si alte idei. dar de mai mica amploare. si nu cred ca e cazul sa ne concentram chiar de la inceput pe nimicuri. dupa ce tehnologia o sa faca posibila implementarea celor 2 macroproiecte de mai sus, mai vedem.

oricum, era vorba despre cablarea participantilor la concerte rock, a protagonistilor din noptile de dragoste de la inceputul unei relatii, a nevestelor pisaloage, a barbatilor care urla episodic la meci si a copiilor care nu stau locului.

ma ajuta cineva? si cu idei suplimentare. dar si cu implementarea?

va multumesc.

mintea face curat dupa mine

sunt 2 vietati. eu, corp fizic. de carne de cireasa. si ea, mintea mea, corp astral. samburele.

eu corpul ma intalnesc cu tot felul de lucruri care nu-mi plac. mi se spun cuvinte rele. sunt pusa in situatii in care ma rusinez. si imi vine sa intru in pamant. cu a mea codita cu tot.

intalnesc oameni care nu vin la mine cu plusvaloare. ci cu minustimp. sau mai ajung cateodata in locuri care imi fac rau. pline de putregai si gunoi si rugina.

ea mintea suporta provocarea atunci pe loc. ca n-are incotro. dar apoi ia o maturica miiiiica-miiiica si face imediat curat. condusa de o obsesie ca de gospodina model, luna face.

culmea e ca pe moment eu corpul nu-mi dau seama de ce s-a intamplat. dar cand am nevoie sa-mi amintesc din oarece motiv vreun pic din neplacuta intamplare, ia-o de unde nu-i. mintea a dat cu pronto si cu peria de sarma prin fiecare cretz.

stiu ca mecanismul asta automat poate parea extrem. dar mie imi face un mare bine. nu-mi dau seama exact cum se face selectia. dar e fascinant.

dispar ca intr-un triunghi al cireselor fapte fara folos, intamplari jenante, senzatii dureroase, oameni plictisitori sau rai. dispar ani intregi din viata mea. in care nu mi-a placut cum am trait. cine ziceti ca sunteti?

corpul + mintea raman imaculate de amintiri neplacute. si eu cireasa inocenta, ca-n prima zi. ca atunci cand eram floare dalba in livada.

procesul e ireversibil. informatiile astfel inghitite de gaura neagra nu se stocheaza undeva de unde le-as putea recupera. chiar daca as chema un IT bun.

imagini si texte, mirosuri si texturi, gusturi si sunete. si mai ales oameni, oameni multi, pleaca din cap ca un fum verzui, insotit de un vag miros de migdale.

ce lux. sunt printre norocoasele persoane care nu colectioneaza amintiri neplacute. ma bucur imens. pt ca altfel probabil as reusi sa luminez un oras cu suma de energii neplacute aflate in stoc.

multumesc mintea mea. corpul iti trimite salutari.

posibile ritualuri de imperechere. la arici

dupa ce ne-am dat cu parerea despre cam cum or face melcii dragoste, a venit randul aricilor. ei ne-au pus pe ganduri de data asta.

la melci era greu de ales un suflet pereche din cauza distantei enorme dintre un bujor si un bob de roua aflat la celalalt capat al gradinii. la arici e in schimb teribil de periculos.

fiecare noapte de dragoste intre arici presupune atatea riscuri fizice. cu siguranta they play hard to get. si numai cand sunt siguri, dar absolut siguri, ca e ceva acolo, accepta sa se intepe intr-un act amoros. care poate fi ultimul.

momentul in care ei se cunosc e f important. ca la oameni. daca e bad timing, un arici e relaxat si deschis. cu boticul la vedere, explorand lumea. dar celalalt sta strans in el insusi. ii arata potentialului suflet pereche doar o pernita de ace fara atza.

cand lucrurile stau asa, pot trece unul pe langa altul fara sa starneasca praful de minune. stelutele care rasar in ochii partenerilor cand vor sa imparta ceva raman neaprinse.

dar cand totul merge bine, ariciul o invita sa manance impreuna o rama. e meniul preferat al aricilor. paranteza: n-ati crede, dar aricii mananca si melci. inca se mai cerceteaza daca ei pregatesc melcii ca noi. cu unt si usturoi. dar oricum aricii mor dupa melci.

asa. aleg un loc cu muschi pufos. el vaneaza. e suficient sa se arunce pe spate pe prada pe care a pus ochii. ei i se umezesc ochii de admiratie. a facut totul cu atata gratie. si fara efort...

apuca fiecare deliciosul vanat de cate un capat. si tot inaintand, se intalnesc la mijloc. ochi in ochi, intr-un sarut. e echivalentul scenei din pisicile aristocrate, cand musette si marele golan mananca spaghetti.

beau apoi apa pe rand din urma de cerb. au descoperit ca au sa-si spuna mai mult unul altuia decat ce gandacei mancam maine. si in ce luminis dam copiii la scoala.

sunt preocupati amandoi sa stranga peturile si ambalajele aruncate de oameni si sa le duca la centrul de reciclare din padure. sunt din specia rara de arici carora le pasa de planeta lor.

el o atinge cu labuta pe frunte. o mangaie usor. ea isi strange tepii intr-un elastic, sa ofere mai mult loc pt dezmierdari. isi freaca apoi obrazul de mana lui. gestul asta la arici spune mai mult decat 100 de cuvinte.

soarele straluce in mii de sclipici prin tepii proaspat spalati ai aricilor indragostiti. gazele zumzaie de aur in lumina. pasarelele canta umar la umar, leganandu-se pe cracutze.

labuta in labuta, merg in amurg 2 arici prin padure. cand soarele se pituleaza de tot, aricii se opresc. se aseaza pe 2 frunze de stejar curate. fund in fund, fata in fata. e pozitia cea mai obisnuita de dragoste la arici. aproape singura.

nu mai au rabdare. burtica fara sulite se intalneste cu cealalta burtica. isi lasa pielea sa se atinga. tremura imperceptibil. labutele se incolacesc pe dupa gatul partenerului. ah! iarta-ma! n-am vrut.

aricii se contopesc intr-un singur corp de arici. care se misca ca un mecanism perfect. un singur mecanism. uniunea e atat de perfecta incat uita de precautiuni.

uita tot ce le-au spus parintii lor de atatea ori. si isi rasucesc corpurile pt a obtine o mai deplina contopire. despre care auzisera doar in filmele cu arici cazuti in pacat.

auch! aoleu! iarta-ma iubito. luna scapara pe tepii acoperiti de mici diamante de sudoare. se strang din nou in brate. padurea se lumineaza de artificii de toate culorile. respiratia aricilor indragostiti e mai iute. amantii sangereaza pe ici pe colo, dar sunt fericiti.

se apropie si se desprind. se apropie din nou. uuuuuh. ai grija. danseaza inlantuiti pe ritmul inimii lor. de atata emotie doresc sa se atinga pe tot corpul. nu se pot abtine. din pernitele labutelor rasar mici trandafiri de sange aricesc.

n-are importanta. aricii s-au gasit si s-au ales pt viata. o viata de arici vor trai impreuna. chiar daca au cicatrici, sulfletele lor sunt vindecate. au trecut proba de foc. sunt in viata. si vor infrunta tot ce e de infruntat impreuna.

cam asa vedem noi o poveste de dragoste intre arici. daca vi se pare ca pe alocuri lucrurile ar putea sta diferit, va rog sa nu ezitati sa completati. ne intereseaza.

sau daca povestea ramane asa cum e, va rog altceva. sa ne spuneti despre ce alte animalutze si obiceiurile lor de imperechere am putea discuta. impreuna.

u son lez ami d'antan?

am prieteni care ma incurca. si prieteni care ma descurca.

prieteni care vor mereu ceva de la mine. ma storc ca pe o lamaie. ma calca pe cap. ma cotropesc. ma ingradesc. ma chinuie. imi iau sange din vena. ma strang cu usa. ma fac sa ma simt vinovata fara motiv.

si prieteni usori ca un fulg, comozi. care doar imi ofera. ma cocolesc. nu se supara niciodata. ma lasa libera. imi pun comprese. si covoare rosii dinainte-mi.

prietenii gen pacoste imi ofera prietenia lor cu niste conditii draconice. cu ei merg pe sarma deasupra unei gropi cu crocodili. de multe ori stau sa cad. dar dupa ce ma clatin, ma redresez. si tot eu insist sa merg mai departe.

pot sa fiu prietena lor intre intervale orare si de spatiu clare. pe care le stabilesc ei. dc nu ma incadrez, sunt amenintata. mi se poate retrage licenta de prietenie. mi se poate pune in carca universul. pe care sa-l car in sus si in jos. cu privirea in jos, vinovata.

prietenii astia ma tin cu zabala in gura. cu firul scurt, de care trag mereu. des sunt cu ei la limita. prieteni care ma pun sa fac pt ei tot felul de corvoade. fizice si psihice.

dc aud ca fac o salata mai buna ca ei, ma obliga sa o fac eu de fiecare data. cand le vine o matusa si vor sa o impresioneze. desi stiu ca sunt ocupata. dc mergem undeva, eu ma ocup de tot. ei doar ma critica cu ochi de soacra jignita de asa servicii precare.

si sunt ceilalti. ca un balsam pe orice rana. prieteni care au mereu sa-mi dea cate ceva. si nu vor nimic in schimb. nu se supara dc le uit zilele de nastere. si le uit mereu. nu se supara dc nu ii sun inapoi. si uit mereu. ma inteleg.

cu ei pot sa tac impreuna fara sa ma justific ca nu am glas. pot sa retrag promisiuni facute, care nu ma mai aranjeaza. pot sa ma razganesc. pot sa le spun adevarul crud. fara menajamente si mers pe poante si dantela crosetata.

sunt oameni care au vieti complicate. dar nu rasfrang asta asupra mea. nu ma pun sa car nimic. nu ridica tonul a vrajba la mine. ma menajeaza in tot ce fac.

pe lg jugul pe care mi l-au pus prietenii pretentiosi si fermi, mai am un jug. pe ala mi l-am luat singura. e povara imprietenirii celor 2 categorii de prieteni.

cei sacaitori ii supara mereu pe cei ca fulgul. si eu mereu peticesc la oale. si asamblez puzzle-urile de toleranta si incordare. mai o lipitura acolo. mai un ciob dincolo. au! m-am zgariat.

e curios totusi cum nu renunt la prima categorie. ii tin la fel de aproape ca pe ceilalti. mai am momenente de slabiciune. cand vreau sa dezertez. atunci prietenii complicati simt si lasa latzul mai moale. cat sa ma intorc.

la rastimpuri ma simt nedreptatita. mi se pare ca e o greseala grosolana la mijloc. dar nu. imi merit ambele categorii pe care le am in preajma-mi.

si pe cei care-mi sufla-n ceafa. si-mi tin piciorul pe gatul subtire de cireasa. si pe cei imi ofera cu generozitate ambrozie in pahare cu gheata pisata cand mi-e cald.

am cei mai buni prieteni din lume.

nu ma mai iubeste sau are diaree?

inainte, cand un barbat se comporta ciudat din senin, obisnuiam sa o luam personal. ce copilarii!

o intorceam cu a cherry pe toate partile. si si cu inca 326 de femei cunoscute. caz adjudecat. primul gand era ca nu ne mai iubeste. nemernicul.

ne bosumflam, eram jignite. ne purtam si noi ciudat. sau urat. sau agresiv. cum?! vii cu mutra asta la mine? nu esti vesel si vorbaret? nu asculti ce vb? pe scurt: nu ma mai iubesti?! las' ca-ti arat eu tie. inaiiiinteeeee, osteeeeeni!

dupa care a venit o prietena buna, femeia cu probleme la pasarica. si ne-a luminat.
ne-a zis ca, atunci cand un barbat, care e si el om pana la urma, se comporta bizar, asta se poate intampla dintr-o paleta generoasa de motive.

ca poate fi si contextual, nu neaparat personal. ciresele erau cu ochii cat cepele de vara.

primul exemplu pe care ni l-a servit ea a fost ca poate are diaree. eu si a cherry ne-am uitat una la alta nedumerite. cum, un barbat poate sa se lase prada diareei? taman cand ar tb sa ne arate noua semne de dragoste?

da, zice femeia cu probleme la pasarica. si cum diareea induce nefericire si cateodata disperare, normal ca el se poarta ciudat. la fel e si cand are constipatie sau o unghie incarnata sau o noapte nedormita.

ca sa nu mai vb, am continuat noi. cu ceata data de pe ochii acum cat niste cepe mici, ca arpagicul. de mom cand il suna mama. sau nu si-a atins targetul. sau a pierdut echipa preferata. sau s-a inventat un tel mai performant care nu e inca al lui.

noi credeam ca mutra neplacuta e afisata special pt noi. ca asa suntem noi facute. interpretam orice. si pt ca loveam inapoi cu sete, si el se purta, ca raspuns, si mai urat. si noi si mai urat.

si situatia ne exploda in fata cu forta de oala sub presiune. si prin camera se raspandea clocotinda o ciorba tulbure, din ingrediente curioase, cu miros neplacut.

nici nu mai stiam de unde a pornit. nici prin cap nu ne trecea ca a pornit de la o diaree nesemnalizata corespunzator. ca iesirile pt toaleta de pe autostrada soarelui.

inainte ne simteam jignite din principiu. eram sigure ca era cu cirese, despre cirese, pentru cirese, impotriva cireselor. dar acum, cu informatia asta noua si ravasitoare la bord, abia mai prididim de atata toleranta.

cum vedem un barbat care ni se poarta bizar, il privim cu ingaduinta. si ii zambim atotstiutoare. in loc de cearta cu plansete si lupta dreapta, ca pe vremuri, ii dam paine prajita, orez fara gust si sote de morcovi. + doza dubla de furadolizon.

deci va zic, acum ii e foarte greu unui barbat sa ne mai supere. pt ca acum stim. tot ce ne face/arata/spune neplacut nu e pt ca nu ne mai iubeste. ci pt ca are diaree.

si cu aceasta teorie simpla, ne e clar ca buna-noaptea. BEFORE: suspicionam ca toti barbatii sunt sanatosi dar se poarta urat pt ca au ceva cu noi. AFTER: ni se pare ca ne iubesc toti la nebunie. doar ca sunt bolnavi de diverse afectiuni. letale.

va multumim. e mult mai bine.

zeul cu bormasina

nu-l cunosc. dar mi-as dori ff mult.

zeul asta este barbatul care, bine-dispus fiind, insfaca bormasina si isi face mendrele cu ea. in casa mea. si in folosul meu. dar face asta din placere pura. nu tb sa aiba muschi. ci doar pricepere si atitudine.

am nevoie urgenta de 6 gauri. doar 6 gauri. ele ma vor ajuta enorm. in ele zeul va baga niste cuie potrivite. am inteles ca sunt cuie speciale. care au un culcush de plastic de culoarea alb-murdar.

iar pe cuiele astea eu o sa spanzur un fel de gard din ala de gradina. in x-uri. ca sa creasca pe el zorele. pe care le-am plantat deja si au inceput sa o ia in sus.

o cireasa stie cum cresc zorelele. sunt niste monstri ai evolutiei. cand incep, nu se mai opresc. iar acum au mijit deja pe grilajul de la balcon. si dc nu pun repede-repede gardul, zorelele nu o sa mai vrea sa se catere pe el. si e grav.

asta pt ca eu am o mare probl. in fata balconului meu se construieste un bloc. pana aici, nimic dramatic. niste praf mult si niste zgomot puternic poate sa duca o cireasa.

dar muncitorii care fauresc acest bloc sunt ff horny. motiv pt care nu mai pot iesi pe balcon. ies numai fortata. cum ar fi sa intind rufe. cand fac asta, toti lasa ciocanul. se holbeaza cu 3 perechi de ochi. isi dau coate. se striga cu voci gatuite de placere.

eu intru repede. dar in aer pluteste grea pofta. ca o melasa. acum ei stiu cum arata masina mea. unde mi-o parchez. la ce ore merg la sport. ca imi plac insignele. ca beau multa apa. ca folosesc ariel la saci mari cu softener. si hartie igienica zewa roz 3 straturi.

cand ies afara lasa tot. se scarpina la biiip. sunt 2 tabere. cei care mor dupa mine. si cei care cred ca nu sunt chiar asa grozava. cei din urma, cand apar, ii cheama tare pe cei dintai. nelule, trece blonda. imi canta. de imperechere cred. mi-e frica.

si atunci zeul cu bormasina tb sa ma ajute sa pot pune intre mine si ei un gard. un gard de zorele. mov. dar pt asta tb date cele 6 gauri. 6 gauri mantuitoare. 6 gauri izbavitoare. 6 gauri ca 6 guri de aer.

dar zeul bormasinei nu e de gasit. mi-am luat o broboada si-am pornit la drum. n-ati vz...asa...un barbat...cu o bormasina. platesc, nu-i vb. sa-mi dea niste gauri. nu. pleaca femeie. vezi-ti de drum. dar va rog, nu ma zgornitzi. chiar am nevoie. du-te femeie. n-avem.

acum e punctul culminant. zorelele cresc as we speak. cred ca deja marti s-ar putea sa fie prea tarziu. prea tarziu sa le oblig sa creasca pe grilajul meu. formand astfel un zid mov. intre mine si cei ce ma ravnesc cu pofta.

ajutor. dc l-ati vz pe zeul cu bormasina. va rog. dati de stire. altfel stau toata vara inchisa in casa. si ma usuc. si ma schimonosesc. si mor.

misiunea imposibila a ciresei

e dimineata. azi dimineata. ma scol mai devreme decat de obicei. am o misiune. sa ajung la dr. nu cu curca la raze. ci cu pipi la analize.

mi-am schimbat tot programul ritualic. ca sa pot face asta cu succes. am lucrat in miez de noapte. nu beau cafeaua vietii. nu las timp ochilor mici de la cearseaf sa se deschida natural asupra vietii. ii fortez cu scobitori.

iau incarcatura speciala si pornesc intr-o cursa nebuneasca. contra cronometru. pe ceaikovski, mare blocaj. iar se lucreaza. vz pericolul. intorc masina intr-un spatiu cat o nuca.

sub privire consternate ale colegilor de trafic. care se gandesc. uite blonda. la cratita cu tine. uite cum conduce. dau din maini explicativ. am pipi de dus la analize. ce vreti.

iau alta ruta. horror. blocaje peste tot. din punguta cu pipi se aude tic-tac, tic-tac. dc nu reusesc sa-l livrez pana la 10 punct trecute fix, e degeaba. nu-l mai accepta.

oamenii in halate sunt rai si nemilosi cand vine vb sa primeasca pipi. fac fitze. oricum, ce meserie si-au ales. primesc pipi cum respira si pun plasturi pe el cu numele tau. si pt asta au studiat mult.

nush ce parere aveti voi. dar sa te scoli mai de dimineata. sa te chinui zor nevoie sa faci pipi obligatoriu in 2 recipiente mereu prea mici. intai in primul. asa. apoi stop. stooop. nu ne pasa de ceea ce simti. si acum in al doilea. cu grija, nu asa, haotic.

si asta urmand cu strictete niste instructiuni scrise pe o hartie. sa fugi apoi cu ele si cu parul maciuca din casa. sa conduci neregulamentar. si totusi sa nu ajungi cu ele la destinatie in timp. nu e o optiune. nu pt mine. deci baga cireaso, baga.

9:42. sunt blocata pe floreasca. nu pot sa stau. intorc iar. mai am o idee. soferii, altii acum, imi sunt vrajmasi. se apropie din toate ungherele de mine. stati departe. am pipi cu mine. nu misca nimeni. step back. sau o sa fie ultimul lucru pe care il faceti.

o calc tare-tare, ma bag, tai fatza, ma rasucesc, ma zbat, gonesc. in sfarsit primesc escorta ceruta. 5 masini de politie in fata si 5 in spate ma conduc catre clinica. celor care nu vor sa se supuna le urla prin megafon "trage pe dreapta. avem pipi la bord". si le fac semn si cu bagheta aia vargata.

pipi cu termen de garantie redus ma sfideaza din punguta. hai sa te vad. asa faci mereu. pe ultima suta. taci tu. ma stresezi. o sa razbesc. watch me.

ajung aproape, dar nu suficient. abandonez masina dupa ce ii zambesc cu gura de cireasa unui mosulet care vinde miere. ma lasa sa parchez. escorta imi ureaza succes cu mana inmanusata alb la cascheta. si fuge catre alte urgente.

iau borcanelele, si fug, si fug. bomba cu ceas sta sa explodeze. e si 54. sar peste o masina. borcanelele rezista. ma rastogolesc pe sub un camion in viteza. iau ostateca o batranica. ca sa pot trece nestingherita strada. borcanelele rezista.

vz ca totusi n-am cum sa ajung in 3 min, recurg la ultimul truc. incep sa umblu prin aer ca in filmele chinezesti. in special in tigru si dragon. trecatorii sunt mirati de asa vedenie. o cireasa blonda zboara deasupra orasului. tinand in mana strans 2 borcanele cu pipi. care rezista.

ajung in sfarsit. transpirata. dar fericita. asistenta imi spune sa astept. marai la ea cu caninii alungiti si cu serpi in cap in loc de par. cu ochii galbeni de felina nepamanteana. o biciui cu smocul de par din coada-mi lunga.

ea se sperie si ma lasa in fata. livrez pretioasa incarcatura. si plec netezindu-mi hainele si aranjandu-mi parul putin zburatacit de atata zbucium. ma rasplatesc cu o inghetata de cioco.

inca o aventura urbana. din care am iesit triumfatoare. nimeni nu-mi ajunge cu prajina la nas. inca o misiune imposibila pe care am transformat-o in realitate. mi-am propus sa duc pipi la analize. si am reusit. intr-un oras care a fc totul sa ma impiedice.

grupul femeilor care detesta nuntile saluta grupul barbatilor greu de gasit, cu pantofi care s-ar potrivi cu ai nostri

suntem mai multe noi, cele ce detestam nuntile.

suntem un grup consistent. cu valori si pareri si principii. suntem bine intentionate. si dornice, desi nu ne plac nuntile, sa impartim tot ce avem cu cineva.

sau macar o buna parte. aia care merita. cu valori si pareri si principii. care aduc plusvaloare taman cand sunt puse impreuna.

si perna. da-da, ati auzit bine, perna. sa nu va induiosati. nu suntem triste. suntem vesele si stim fara efort sa nu fim tragice. traim chiar bine. sa ne fi vz azi. doar ca nu am gasit barbatul greu de gasit cu care sa calatorim. suntem inca la stadiul de calatorii de circumstantza.

si discutam deunazi despre asta. ca desi ne invartim, sau poate ca tocmai de-aia, intr-un mare dormitor bine prestabilit (vezi post de ieri), ceva nu se leaga. ceva bun adica, cu un locatar din alt pat.

rar gasim pe cineva care sa ne placa. nu e vb despre pretentii mari aici. ci despre un jenesecua care musai sa existe, o chimie. o potrivire. o ceva. ca doar am crescut acum. si stim ce ne place. aaa, si pantofii lui care sa se potriveasca cu ai nostri.

ca pe mine m-a invatat tata-cireasa de mica sa ma uit mereu la pantofi. si sa ma gandesc ca, dc pantofii mei ar putea sa iasa la cafea si sa se imprieteneasca cu pantofii lui si sa se tina de mana, atunci e de bine. dc nu, sa uit.

si am vz ca si altii au teoria asta. ca pantofii vb graitor despre purtatorul lor. asa. sa ma intorc. si, ca un facut, cand gasim pe cineva care ne place, apar tot felul de probl.

traieste in strainatate. desi detesta asta. are prietena de care e legat in fel si chip. cu lanturi de arama. e homosexual dar nu stie. si din cauza asta e mereu trist. sta cu mama desi are peste 30 de ani. si bani sa-si cumpere casa.

e nebun. are obsesii la modul nefunny. sau nu vrea o relatie nici in ruptul capului, ci doar sex. sau vrea una. dar pur si simplu nu ne place el pe noi. na-ti-o franta ca ti-am dres-o.

stiu ca si multi barbati zic la fel. stiu din surse sigure. ca stam prea mult peste program. desi ne-ar sta mai bine sa aranjam vesele flori intr-o glastra. ca nu mai facem mancare. desi avem tot ce ne tb pt asta. si ne e si foame.

ca vrem sa demostram lumii ca suntem valoroase. in loc sa-i sustinem pe ei sa demonstreze. ca doar ei au competitia in sange. ca suntem nebune. obsedate de cariera si de vedete. la modul nefunny.

deci exista undeva acolo, un grup de carbati. poate la fel de restrans ca al nostru, femeile care detesta nuntile. doar ca nu avem un MC sau un mediator ceva, care sa ne puna in legatura.

vaaaai. cum se poate asa ceva. dupa ce ca suntem un grup restrans de oameni femei si oameni barbati cu valori asemanatoare. dupa ce ca suntem dornici. cum se poate sa nu ne intelegem intre noi. raspuns final: nu stiu. inca mai cercetez.

vb cuiva care m-a impresionat. I don't have a solution, but I admire the problem. asa si io. fara sa pipai solutia, sunt cazuta in fundul meu de cireasa. din cauza admiratiei pt asa probl complicata.

oricum, pt ca noi ne-am gandit la asta. si pt ca ne pasa. si pt ca avem respect pt celalt grup. vrem sa facem un gest public. sa salutam acest grup de barbati greu de gasit. despre care stim ca exista.

deci. grupul femeilor care detesta nuntile saluta grupul barbatilor greu de gasit, cu pantofi care s-ar potrivi cu ai nostri.

si fiti pe pace. o sa va dibuim noi cumva.

traim intr-un mare dormitor

traiesc din ce in ce mai mult cu senzatia ca viata mea se desfasoara intr-un mare dormitor mic.

stai. de fapt viata mea se scurge intre 2 mari dormitoare mici. un dormitor virtual, cu paturi suprapuse pana la cer. sa incapa toata lumea. si un dormitor fizic, cu paturi unul lg altul. care incepe din centrul orasului. si se ramifica spre periferii.

eu fac din ce in ce mai multe lucruri. si cunosc din ce in ce mai multa lume. si totusi universul meu de oameni, in loc sa se largeasca, devine cat o gamalie.

dormitorul nu inseamna neaparat oameni cu care am dormit. sau cu care as vrea sa dorm. ci si oameni din jur care au dormit cu alti oameni din jur. sau ar dormi, daca s-ar putea.

suntem intr-o retea de asternuturi apretate sau nu prea. rufele ni le spalam in public. tot acolo facem schimbari in viata noastra. sub ochii interesati sau plictisiti ai celorlalti locatari ai alcovului. hai domnule, nu te mai agita atat. la toti ni-i greu. ce atata...

merg printre paturi. aici mai aplic un sarut. acolo mai pun o compresa. in stanga, acolo, langa geam, iau temperatura. dc nu fac eu asta, in mod sigur ma uit la cineva cunoscut care tocmai se misca prin dormitor. cu treaba, normal.

dc imi place cineva, aflu ca e fostul prieten al prietenei mele de curand cunoscute. sau ca e actualul. sau ca urmeaza sa fie. sau, ca in telenovelele latino, aflu ca suntem veri.

fluturii recenti din stomac tb sa moara. nu e moral sa-i am. cine mi-i provoaca e marea deziluzie inca nevindecata si mereu repetabila a surorii cumnatului prietenului meu bun. deci nu se poate.

o vezi pe tipa aia? ei bine, ea e ...

eram convinsa ca pot scrie aici despre cine ce vreau. si ca n-o sa afle niciodata.

ma gandeam eu: cate persoane pot sa citeasca ce debiteaza o cireasa. fie ea si guraliva si dezinhibata. si apoi, dupa ce persoanele citesc, sa faca cumva sa ajunga si la urechile subiectului/obiectului de blog din ziua respectiva.

probabilitatea e asa de mica incat pot sa zic vrute si nevrute, fara perdea, fara sa cauzez daune si reactii. pt ca n-ar afla niciodata. credeam eu.

NOOOOOT. stau acum cu inima mica de cireasa stransa ca matusa grasa, despre care am scris acum cateva posturi, o sa afle c-am facut-o grasa. in public.

pt ca in particular tot discutam despre asta. si nu se supara. desi nu are net, sigur o sa gaseasca ea o cale.

deci dupa ce viata mi-a dat crud cateva palme jap-jap, tb sa fiu mai cu bagare de seama. sigur un cunoscut care se foieste chiar acum de nesomn intr-unul din paturi e cumva intr-o relatie de vreun fel cu cineva care ma intereseaza. si-i zice tot.

din cand in cand, ne mai batem cu perne. si sar fulgi. in paturi e mare galagie. unii dorm. altii mananca. unii canta tare si fals. alti vb in somn. altii se uita. dar suntem toti acasa. nu vezi ca e lumina?

dc ma duc la mare, dormitorul vine dupa mine. isi face tabara in jurul meu. nu-i chip sa scap. se pun paturi pliante, provizorii. lumea doarme mai inghesuita. se aud mormaieli de nemultumire. dar de dormit si de trait, o facem impreuna.

si apoi din nou acasa. cei din paturile puse chiar langa al meu ma informeaza ce au mai fc cei de acolo, din fund. cum s-au rasucit noaptea intreaga in pat. si de ce. cine i-a alinat si in ce fel. si de ce.

traiesc intr-un mare dormitor. de fapt in 2. si asta imi produce cateodata o senzatie de profund nesomn. si voua vi se intampla la fel?