u son lez ami d'antan?

am prieteni care ma incurca. si prieteni care ma descurca.

prieteni care vor mereu ceva de la mine. ma storc ca pe o lamaie. ma calca pe cap. ma cotropesc. ma ingradesc. ma chinuie. imi iau sange din vena. ma strang cu usa. ma fac sa ma simt vinovata fara motiv.

si prieteni usori ca un fulg, comozi. care doar imi ofera. ma cocolesc. nu se supara niciodata. ma lasa libera. imi pun comprese. si covoare rosii dinainte-mi.

prietenii gen pacoste imi ofera prietenia lor cu niste conditii draconice. cu ei merg pe sarma deasupra unei gropi cu crocodili. de multe ori stau sa cad. dar dupa ce ma clatin, ma redresez. si tot eu insist sa merg mai departe.

pot sa fiu prietena lor intre intervale orare si de spatiu clare. pe care le stabilesc ei. dc nu ma incadrez, sunt amenintata. mi se poate retrage licenta de prietenie. mi se poate pune in carca universul. pe care sa-l car in sus si in jos. cu privirea in jos, vinovata.

prietenii astia ma tin cu zabala in gura. cu firul scurt, de care trag mereu. des sunt cu ei la limita. prieteni care ma pun sa fac pt ei tot felul de corvoade. fizice si psihice.

dc aud ca fac o salata mai buna ca ei, ma obliga sa o fac eu de fiecare data. cand le vine o matusa si vor sa o impresioneze. desi stiu ca sunt ocupata. dc mergem undeva, eu ma ocup de tot. ei doar ma critica cu ochi de soacra jignita de asa servicii precare.

si sunt ceilalti. ca un balsam pe orice rana. prieteni care au mereu sa-mi dea cate ceva. si nu vor nimic in schimb. nu se supara dc le uit zilele de nastere. si le uit mereu. nu se supara dc nu ii sun inapoi. si uit mereu. ma inteleg.

cu ei pot sa tac impreuna fara sa ma justific ca nu am glas. pot sa retrag promisiuni facute, care nu ma mai aranjeaza. pot sa ma razganesc. pot sa le spun adevarul crud. fara menajamente si mers pe poante si dantela crosetata.

sunt oameni care au vieti complicate. dar nu rasfrang asta asupra mea. nu ma pun sa car nimic. nu ridica tonul a vrajba la mine. ma menajeaza in tot ce fac.

pe lg jugul pe care mi l-au pus prietenii pretentiosi si fermi, mai am un jug. pe ala mi l-am luat singura. e povara imprietenirii celor 2 categorii de prieteni.

cei sacaitori ii supara mereu pe cei ca fulgul. si eu mereu peticesc la oale. si asamblez puzzle-urile de toleranta si incordare. mai o lipitura acolo. mai un ciob dincolo. au! m-am zgariat.

e curios totusi cum nu renunt la prima categorie. ii tin la fel de aproape ca pe ceilalti. mai am momenente de slabiciune. cand vreau sa dezertez. atunci prietenii complicati simt si lasa latzul mai moale. cat sa ma intorc.

la rastimpuri ma simt nedreptatita. mi se pare ca e o greseala grosolana la mijloc. dar nu. imi merit ambele categorii pe care le am in preajma-mi.

si pe cei care-mi sufla-n ceafa. si-mi tin piciorul pe gatul subtire de cireasa. si pe cei imi ofera cu generozitate ambrozie in pahare cu gheata pisata cand mi-e cald.

am cei mai buni prieteni din lume.