vreau sa fiu ciunga inapoi

nu mai pot asa. nu mai pot sa traiesc ca o persoana normala. cu portia asta penibila de afectiune care mi se aloca. doar pentru ca pare ca pot sa ma descurc si asa.

nu, uite, nu pot. vreau sa fiu din nou ciunga. ce bine era. ce vremuri. e adevarat ca aveam si niste dureri. si imi era greu sa ma descurc cand eram singura cuc.

dar si ce avantaje venite la pachet. abia acum vad ca imi dadea cu plus.

vreau sa vina mama sa-mi faca mancare. nu mai vreau sa mananc coji de pe jos. sau junk food. si sa ma spele pe cap. m-am plictisit sa ma spal singura. zero fun.

vreau sa vina domnul ala. sufletul meu pereche din perioada cu mana ciunga. sa ma inchida la sutien. cum credeti ca e sa faci singura zilnic chestia asta. si nu o data, ci de cateva ori pe zi?

aaa, si sa imi stearga unghiile rosii cu acetona. pentru ca eu nu mai am chef. le sterg de o viata de om. cand esti ciung, pana si asta face altcineva.

vreau sa conduca prietenii mei masina. mai ales daca avem de mers pana la cluj. si sa ma mangaie pe cap. si sa-mi puna zahar in cafea. si sa-mi deschida usa. in pauzele de pipi de pe drum.

cand am de carat un ac de colo-colo. sa sara 3 persoane sa si mi-l duca. sa ma lege fiecare la cate un convers. si sa imi desfaca sticlele de apa cu miscari duioase.

am nevoie de atentia tuturor. alo! vreau chiar si locul ala in tramvai. oferit de persoane ofticate ca asa zice pe abtibild. ca trebuie sa-mi lase locul.

cred ca cel mai bine ar fi sa investesc intr-un gips din ala de lux. orteza adica. pe care sa o pun asa, la misto. in zilele cand nu trebuie sa cant la pian sau ceva.

si dimpreuna cu o fata indurerata plus ochi umezi de caprioara, sa fac rost de elixirul de care am nevoie. de potiunea magina. de dragalasenii, atentie si afectiune.

costa 100 de roni. cred ca merita. nu mai pot asa. sau mai pot. dar nu mai vreau.