eforie a fost o necunoscuta pentru mine.
n-am stiut niciodata exact de ce n-as calca acolo. nici sa ma pici cu ceara incinsa. sa-mi smulgi unghiile cu patentul. sa-mi pui oua fierbinti la subsuori. sa-mi torni apa pe gat mai mult decat pot inghiti.
dar am simtit ca trebuie sa ma tin departe. ca sa imi pastrez sanatatea mintala. si sa nu vreau sa emigrez instant. chiar si in zanzibar. stiati ca in zanzibar au mirodenii minunate si ca asta e sursa principala de venit a tarii?
uite ca ale vietii valuri m-au manat totusi spre acest taram. in marina de la eforie se tinea regatta marii negre. iar eu, ferventa sustinatoare a unui echipaj din concurs.
si apoi si semiparticipanta, ce daca pasiva. dar sa stiti ca am apasat si eu 3 butoane, am desfacut un fir prins intr-un utilaj care incepea cu "c". am dat apa colegilor mai experimentati. mi-a facut inima budibum-budibum cand ne-am gasit umar la umar cu alte barci cu panze.
eforie, scalamb pamant. parca miile de pedestrasi de pe strazi erau reprezentatii de vaza ai unui circ exotic. care a investit ff mult sa faca impresie.
au chemat de peste mari si tari toti piticii. toate femeile barboase. toti contorsionistii. toti uriasii cu membre in plus. sau parti de corp lipsa. toti ciclopii. toti grasii. toti nereusitii. si monstrii. si inca ceva pe deasupra. si gata ciorba.
aici romanii sunt imbracati pt seara ca si cum partipica la un bal mascat. dar nu s-au inteles asupra unei teme comune. si s-au costumat random. care cum s-a priceput mai anapoda.
femei (femei?!) care poarta slapi cu toc. in mod sigur tot ele sunt cele care, atunci cand se inrautateste timpul, poarta adidasii cu toc.
barbati (barbati?!) vopsiti, cu tricouri cu strasuri. cu pantaloni estivali de o lungime cat sa ii faca ridicoli. cu sosete labartate si pantofi mutanti. de folosit in timpul liber, dupa mintea lor.
eforie, un rai de colaci chiciosi pt copii chiciosi care vor deveni adulti chiciosi. taramul cerceilor ieftinosi pt un look ieftinos. terase pline ochi care se leagana in ritm de manele.
afise cu scelerati care se cred artisti. si care performeaza pt un public care se crede public. masini ca pe timpuri, cu gramofoane improvizate. pe modelul lume, lume. veniti sa-i ascultati pe scelerati.
catei de plus care dau spasmodic din cap scotand chelalait de mucava. jucarii otravite (mingi umplute cu zeama toxica. interzise in alte tari.) pt copii otraviti. viitori adulti otraviti. concetateni otraviti. cu drept de vot. pt un viitor otravit.
cu shaorme* sfaraind la fiecare pas la limbile focului vesel. sub privirile unui public insetat de mic consum. hai sa cumparam orice. sa ne facem pofta. *unde eu iubesc shaorma. dar aici e tara ei, un bizant modern pe ritmuri latino. SF.
zeci, sute, mii, zeci de mii de romani pusi pe rele si dezmat de faleza. hoteluri albastre cu nume furate pe nedrept din mitologie. hefaistos, n-o sa te uit niciodata. si balcoane de inox stralucitor. si termopane. si mochete hidoase. si flori de plastic care miros a parfum ieftin. si manele. si iar manelisti. si putin portocaliu. ca suntem funky.
in eforie gasesti orice. am vazut acolo chiar si emo. emo de eforie. cu tristete de eforie. si drame de eforie. consumate intr-un ritm de samba de eforie.
eforie este o incubatoare in care se tin in vacante copiii care vor deveni cei mai rai adulti. n-au nicio scapare. si parca si noi, pt ca vietuim alaturi de ei. zero perspective. eforie, cavou al tineretii voastre.
eforie a fost o necunoscuta pentru mine. si, pe legea mea, va ramane asa. poate in asta consta faptul ca m-am dezvoltat fenomenal. si voi evolua spectaculos.
eforie, bashti! de pe fata pamantului. cu ciclopii tai cu tot.
luni, 21 iulie 2008
eforie, cavou al tineretii voastre
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
pe mine ma duceau la Eforie Nord cand eram mica. oare am suferit ceva traume si nu mi-am dat seama?
pai eu zic ca depinde. cand erai tu mica?
pentru ca uite, de exemplu, cand eram eu mica si inghetata era mai rece...
si eforiele mai euforic umpic, desi, fireste, mai pe softcore/babeshte/namol asa...
stiu, asa era si Techirghiol, si acolo am fost.
@anonim: daca tu te simti bine, totul e ok, zic eu:)
@cred ca eforie de atunci era mai ok, asa am auzit. acum e o manea generala
Nici euforia nu mai e ce era odat'... :)
sus euforia. jos maneaua.
io am fo la eforie anu trecut si mi-a tatuat amintiri pe creer....vis a vis de alte locuri pe care nici nu mi le amintesc....deci vorba lu pretenu' lu tata pedrone ..... cum te chiama? ca-mi scapa numele....tu esti nimeni fatza de eforie sau calache.....calache....ala om!
buna diminieatza, ce mai facietzi?
si asa deci, la mareee la soareeee as da zileee de la mineee sa (nu mai imi vine nici o idee)
pai si eu am fost la mare la eforie cand eram mic si era chiar misto, luam guma de la polonezi, pixuri si ciocolata de la rusi si maicamea facea rost de o portie dubla de mancare pt mine, pe sub mana.
era f misto, acolo am cunoscut multi oameni interesanti ai copilariei mele, am facut primele poze color, am innotat in larg linga delfini si am vazut primul innecat(pe bune) :(
era in '81-'84 asa ca e cu mult timp in urma.
acum am ramas cu amintirile din copilarie, care nu ma chinuiesc, din contra. scuze cire, dar am amintiri vesele si placute de acolo, eram copil, pe bune, era o lume frumoasa, jucam sah, fotbal, remy, table, dame si timpul era bland cu mine.
@albulescu: sa mai intreb ce fel de amintiri? amintirile de orice fel sunt mai bune decat nonamintirile? eu as fi vrut sa raman cu mintea absenta in cazul asta:)
@morco, nu m-ai pus, dar ador marea. sunt cireasa marina.
@codo: stiu codo ca atunci era bine, mi-a zis mai multa lume. dar acum crede-ma, ca este o vale a plangerii. fara tot ce zici tu acolo.
Trimiteți un comentariu