de ce face o cireasa lucruri traznite

nu stiu altii cum sunt. dar mie cele mai bune idei despre lucruri si progres imi vin cand inot.

bag 50 de bazine minimum. nu, nu fluture. va dati seama ca in astea 50 de bazine am timp sa-mi treaca toata viata cu momentele ei importante prin fata ochilor. desi e plina si palpitanta. dar timpul e enorm. ma plictsesc de-mi sar mucii. la propriu.

si ideile nu imi vin 2-3. vin asa, ca si cum ar cotropi furnicile bucuroase o bucata de amandina. cazuta pe trotuar vai, din gura unui pensionar.

dar in bazin nu am creion. si nici foaie. si nici taste. si problema e ca le uit. pe toate. si ele vin in avalanse. si pleaca tot asa. de unde au venit. toate furnicile se retrag. si se ascund de mine.

chiar daca dupa aia ma caznesc rau. si incerc sa le rascolesc cu un batz. ca o maimuta de la discovery channel. in scorbura unde cred eu ca s-au ascuns. in speranta ca le starnesc. si vin la suprafata again.

nu. nu vin. niciodata nu vin. ideile din bazin sunt exclusiv ale bazinului.

sau mai ramane cate una, asa singura. si eu o aplic tare mandra ca, pe langa niste ochi rosii de clor, si un gafait mascat, am mai ramas cu ceva.

dar oh. ideea cu pricina era gandita, in bazin, sa fie aplicata intr-un context grandios. era o succesiune. nu asa, singura. si rezultatul e ca mai mult stric decat repar. iese varza.

singura posibilitate pe care o intrevad. cu ochii rosii de clor. este sa incep sa castig suficient de mult. incat sa imi angajez un secretar.

un baiat istet si binevoitor. de la tara. de ce de la tara? nu stiu. am auzit mai multe lume care vrea asta. si insist sa fiu si eu cu mainstreamul. cu un curs de stenodactilografie la activ.

care sa stea pe marginea bazinului de 2 ori pe saptamana. program lejer, vezi bine. si sa prinda din zbor ce strig eu cand scot capul din apa.

ca o sa-mi dea si prosopul cand ies din apa. ca poate o sa-mi scoata si apa din urechi. ca poate imi pozitioneaza corect papucii. incat doar sa sar direct in ei. astea, ma rog. le vedem dupa aia. dupa cum evolueaza lucrurile.

pentru ca altfel n-am nicio sansa de mai bine. ca pe uscat nu produc nimic interesant. cu mintea adica. ca uite corpul, bata-l vina...n-am nimic sa-i reprosez.

am idei minunate. efemere, dar bune. si cum vreau o viata mai buna, nimic nu ma poate opri. baldabac.