duminică, 14 decembrie 2008

dezertarea bijuteriilor mele

runaway

ca niste mishele pleaca, rand pe rand. cand simt ele ca eman sentimente pure sau mai impure pentru cineva.

intai am crezut ca mi se pare. apoi a fost clar ca e un complot organizat cu grija. de niste fiinte aparent neinsufletite. dar de fapt niste zvarlugi cu prea multa personalitate. si prea mult timp liber prost folosit.

faptele sunt asa. cum imi place cineva, si ma gasesc in imediata apropiere a subiectului. cate un cercel se incordeaza pana desface tortita.

si apoi, luandu-si avant si cu bataie. sare sinucigas de la inaltimea ametitoare a piticei de cireasa. direct in masina/valiza/baia/bucataria/buzunarul obiectului pasiunii ciresesti.

ati crede ca pleaca de acolo de prea mult zbucium sau prin frecare. dar nu, nu e mereu asa.

bijuteriile mele evadeaza si se insinueaza penibil in viata unui barbat. pentru care se prind ele ca-mi face inima budibum-budibum. chiar daca ii dau doar buna ziua.

cand cerceii nu pot face nicio miscare. pentru ca i-as prinde in flagrant. trimit semnale de joasa frecventa. ca cele pe care le folosesc balenele ca sa-si zica una alteia. fata, vino aici ca sunt mai multi pestisori. catre bratara sau agrafe sau margele.

si fara sa ma prind cum si cand. ca o mangaiere se dezice bratara de incheietura de cireasa. si se piteste sub scaunul mortului. sau agrafa aluneca din par tinandu-si respiratia. si isi face culcus sub chiuveta.

margelele scot cu grija piciorusul ala care intra in incuietoare. si pe-aci ti-e drumul. cand ma prind eu. ele deja sunt pitite intr-un colt de camera care nu-mi apartine. de unde fac baloane de sapun si alte prostii.

acum sunt plecati de acasa. si nu stiu daca o sa-i mai vad vreodata. un cercel cu o piatra roz. si un cercel de care atarna un mar. ambele cumparate in istanbul. plus vreo 6 perechi de margele. pierdute toate odata, intr-o punguta comuna. in croatia asta-vara. si duse au fost.

pentru ca pe masura ce treaba e mai groasa. bijuteriile mele stiu. si pleaca in grup, ca sa atentioneze cumva. hei, cireaso. come and get us. daca ai tupeu. te provocam.

singura mea forma de protest. e sa-mi cumpar si mai multi cercei. cu speranta ca ei, noi fiind. o sa fie mai buni si mai ascultatori decat sturlubatecii lor predecesori. si un numar nedefinit de margele si agrafe. ca sa fie.

pentru ca am noroc in viata in general. dar e clar ca nu am noroc de bijuterii credincioase si cu frica lui lui Dumnezeu.

9 comentarii:

LiaLia spunea...

Mi-ai adus aminte de o intamplare. Am dormit la o prietena si dupa ce am plecat a doua zi m-a sunat sa-mi spuna ca nu sunt buna de amanta. Nu de alta, dar imi uitasem la ea cerceii, inelul si sutienul :))) Dar of, cum te inteleg, mey, Cherry, mey :) So, we're on for the Campari Orange tonight? :D

tipografie brasov spunea...

cerceii nu i-as uita niciodata:P

another cherry spunea...

LiaLia: eu sunt mai discreta, dar se vede treaba ca nu mult mai discreta:P. da, diseara bei tu campari orange dar eu sunt racita cobza. asa ca trag pe ceai. si am 2 2 cosuri mari, nu pe nas, dar mari:).

@tipografie brasov: nici eu n-as vrea sa-i uit. mai ales ca tin la ei tare mult, ca toti inseamna ceva. dar asa imi iese:)

thea spunea...

Absolut off-topic: distractie placuta :)...

Fluture spunea...

Off-topic: cireselor, eu as mai veni pe aici, vreo 2 ani sa citesc, sa ma dumiresc si dupa aia sa incep sa si comentez (cand ma pricep, nu ca acum). Insa, va rog, schimbati fontul (mai mare) si, mai ales, dar mai ales, va rog, cu litera mare dupa punct. Imi place Saramago, dar nu la orice ora, nu in fiecare zi.

Serios, eu chiar nu pot citi daca nu e scris dupa regulile Academiei (din Suedia).

Fluture spunea...

Aha, ma cenzurezi... lasa ca mai vii tu pe la mine :-))

another cherry spunea...

@Fluture: onoarea ce ati facut sunand la usa de cireasa merita niste eforturi din partea mea. nu stiu daca o sa respect chiar regulile academiei din suedia, dar o sa ma stradui sa fac totul mai clar.
o sa ma prefac ca stiu cine e saramago, dand cu un zambet complice din cap. acum am dat, in timp ce scriam.
staaaaaai, ca nu eram la clape. deci nu ma trata cu asprime data viitoare cand mai trec. ca o sa trec sigur:)

Anonim spunea...

Si eu sunt numai intr-un cercel, mai tot timpul. Auzi? Da' cand imi dai portofelasul ala care contine bijuterele dragi mie dar fara valoare comerciala? Sper ca 2009 sa fie anul cel bun pentru asta! Multumesc anticipat!

another cherry spunea...

iti promit solemn ca anul ce vine vei purta bijuteriile cu pricina. ma ocup personal:)