Copii, femei, batranei, militari in termen, intelectuali, tarani si atei si grasani si bisexuali si gravide, absolut toti au cazut de acord. Ca expresia care defineste cel mai bine ceea ce ni se intampla este "pe praful asta".
Este o expresie aparuta odata cu recenta criza. Deci e proaspata ca scoasa din cuptor si totusi pare veche dar de cand lumea. Se refera la faptul ca in jurul nostru este praf si pulbere. Si prin urmare trebuie sa nu mai avem niciun fel de asteptari.
Ea se foloseste:
> ca sa justifici cand esti incapabil sa faci ceva ce lumea in principiu asteapta de la tine; totul s-a deteriorat, chiar si calitatea prestatiei tale.
> cand ai decis sa nu mai cheltui bani intr-o anumita directie care iti aducea satisfactii; si de-aia acum esti trist si te uiti catatonic la tv.
> cand explici copiilor ca nu mai mergi in vacanta la greci, ci la noi, la bai; in situatia asta poate fi insotita si de o palma peste ceafa.
> cand stai tarziu la job desi urasti asta; nu ne mai putem supara sefii, ca imediat il tin pe cel mai fara de viata personala si ne dau pe noi afara.
> pentru a explica de ce din cosul zilnic a disparut somonul; in locul lui a venit salata de icre Negro de lux, cu bucatele din ce a fost odata, inainte de uscare, afumare fara fum, emulgare si edulcorare, un somon.
Dar de fapt se poate folosi absolut oricand, in functie de imprejurare. "Pe praful asta" si-a castigat rapid un loc la fel de privilegiat ca si "parca te mai uiti", vorba vine", "zic si eu asa" si "gen".
Daca trebuie sa te explici ca nu mai iubesti cum iubeai. Cred ca e suficient un "pe praful asta..." spus stins, asa, si cu ochii in jos.
Daca n-ai timp sa-ti vizitezi bunica. Ii urli tare la telefon "pe praful asta, mamaie?!"
Daca nu reusesti sa slabesti si prietenul se uita acuzator la sunci. Zici doar intepat: "pe praful asta" si indesi dintr-o sorbire o tarta cu frisca si fructe sub nas.
E o expresie care mi s-a insinuat si mie in vocabularul de baza. Desi o detest. Dar mi-am dat probabil seama. Ca vreau neaparat sa ma inteleg cu semenii. Si atunci am facut rabat la calitate.
Ce ma uimeste e cum criza a reusit sa impuna acesta zicala. Ca unanim acceptata de catre toti vorbitorii de mioritica. Fie ei mai profunzi sau mai profani.
Eu tocmai m-am intors de la Londra si va pove maine cum a fost. Cum, pe praful asta?! Da, parca te mai uiti.
luni, 23 martie 2009
criza mutileaza limba dulce ce-o vorbim
Etichete: angajati, buget, concedieri, criza, limba, mioritic, patroni, pe praful asta, vacante
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Pe praful asta !
Romanul se adapteaza si la Apocalipsa, dar-mi-te la Creza.
In momentul aderarii am zis:Sa-i fereasca Pronia pe nemtzi, in sase luni de la aderare o sa-i transformam dupa chipul si asemanarea noastra. Sa vedem si noi cum arata un neamt sau austriac corupt, lenes si marlan.
Pe prafu' asta la Londra? fugi de aici! ce risipa..... lux nene....
@lupul negru: pe praful asta, o sa-i invatam pe europeni sa fie zica "asta e", un concept pe care am inteles ca il pricep foarte greu:).
@andre: lux gen:)
Din cauze de trezit mult prea devreme (ar trebui să fie ilegal să te trezeşti la 6 jumate, părerea mea), când ajung la maşină e o clisă scârboasă pe toată frumuseţea de Frieda. Aşa că pentru mine e vorba "pe noroiul ăsta clisos?" Oribil! :) Bine ai revenit :)
Trimiteți un comentariu