duminică, 25 octombrie 2009

apel catre prieteni&altii

iepure

Dragi prieteni si organizatori de evenimente,

Sa nu fiti haini. Nu va bucurati la cateva haine care oricum nu mai sunt noi. Si poate nu neaparat cele care se poarta anul asta. Dar pentru mine sunt importante. M-am legat de ele sentimental si chiar si financiar.

Voi matusi care credeti ca ma descurc fara puloverul meu negru cu guleras, va inselati nepermis de mult. Dada, este cel din material usor elastic dar nu chiar. Singurul meu pulover cernit. Cel care ma face sa arat mai slaba cand am nevoie de asta.

Va rog ca, atunci cand vin la urmatoarea cafea pe care o servesc la voi, sa il aveti pregatit. Sa nu ma lasati sa plec fara el. Si sa aveti bunatatea sa mi-l returnati prospat curatat. Vreau sa il imbrac imediat.

Acum catre fostele iubiri si alte potentiale suflete pereche. Barbati care m-ati cerut de nevasta. Barbati care m-ati visat noaptea si inca o mai faceti. Barbati care m-ati inselat. Barbati care n-ati apucat sa faceti asta.

Si voi, barbati care ati crezut ca nu puteti trai fara mine. Barbati care nu prea m-ati iubit. (Desi pe astia, ultimii, nu prea va inteleg. Si nici pe aia cu trei categorii mai sus).

Va rog sa-mi dati inapoi sutienul meu rosu si scump, cumparat la Viena cu mari surle si trambite. Era sutienul meu de friptura. Si il vreau inapoi. Nu ofer recompensa, insa o sa apreciez gestul. Ma gandesc mereu la el. Si nu e momentul sa investesc.

Si acum, catre organizatori de evenimente. Am platit bilet si am venit la concertele voastre. M-am facut luntre si punte si am alergat sa vad proiectiile pe care le-ati programat.

N-am dormit noaptea ca sa va dansez muzicile. Am zacut linistita acasa, pe jumatate bolnava, dupa ce v-am baut bauturile.

Fiti buni si aduceti-mi inapoi sacoul kaki. Cel care imi face talia si mai mijloc de clepsidra decat e deja. Piesa este extrem de potrivita cand nimic altceva nu pare sa nu mai functioneze prin dulapul cel gras de cate a inghitit.

Si voi, prieteni buni. Cei cu care ma vad in mod curent, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Va rog sa va concentrati. Si sa nu mai considerati ca lasa. Ca poate sa traiasca cireasa si fara pantalonii gri de diva.

Pantalonii gri sunt cei care ma salveaza de la a fi prea sport daca mi se pune pistolul la tampla sa merg la opera. Dar care se transforma in uniforma perfecta pentru o cireasa care doreste sa mearga pe bicicleta, la o rigoare.

Puneti-i intr-o punguta mica si cand ne vedem, rugati-va sa va tin putin plasuta. Nu e nevoie de alte explicatii, nici justificari. O sa sterg cu buretele tot. Si prietenia noastra ca fi la fel ca inainte. Zero resentimente.

Mi-e greu fara lucrurile mele de baza. Astea mentionate aici si altele, nu putine, care s-au retras pe rand din viata mea. Fara avertismente si alte cuvinte politicoase. Cum ar fi fost normal, dupa o viata buna, zic eu, impreuna.

Cine a avut de-a face cu mine sau inca mai are. Si da peste ceva care nu-i apartine de drept, sa ma contacteze. O sa ma revansez si eu in felul meu. Si in felul asta o sa va calificati sigur si pentru rai. Stiu ca doriti sa ajungeti acolo dar aveti indoieli.

Cireasa va ofera salvarea.

5 comentarii:

Monica spunea...

pe mine să mă lămureşti acum: cam pierzi lucruri sau eşti victima unor jafuri fără precedent care nu sunt menţionate la ora cinci graţie ştim noi cui?

Anonim spunea...

Omul pierde multe la viata lui;asta e; in fiecare excursie in care am fost mi-am uitat cate ceva in vreun hotel sau la cineva; intr-o cabina de vapor mi-am uitat cele mai dragi si mai comode sandale; nerecuperate, ever; chilotei, peste tot; centuri, cercei, ceasuri, etc; cel mai tare a fost cand odata soacra mea, care era cea mai dulce soacra, m-a sunat si mi-a spus ca mi-am lasat bikineii pe sarma in baie; suntem facuti sa pierdem, m-am consolat cu asta; si nu mai plang dupa nimic. sys

another cherry spunea...

@Monica: hihi, nu stiu cum se face ca raman pur si simplu fara ele. e drept ca nu sunt 100% curata in treaba asta, pentru ca, de exemplu, mi-am aruncat o pereche de pantofi bestiali la gunoi, crezand ca a lot cutie e goala. asa soi sunt.

@sys: dar eu sunt intr-o faza de necumparaturi si nu imi permit sa pierd acum din soldatii credinciosi.

vera spunea...

cireshi - io intzeleg cum poti sa-ti pierzi un sutien. Se rataceste si el printre cearceafurile de matase rosie si nu il vezi, cind te imbraci in goana.
Dar pantaloni? unde te duci dta in pantaloni gris si pleci fara? asta doresc sa-mi explici imediat!

another cherry spunea...

@vera: pai vera, daca stiam, filosoafa eram. habar nu am unde se duc.