romanii, acesti cei mai salbatici dintre traci

*Disclaimer: acest text este scris inainte sa-mi fie dor de casa si de toti romanii in general. A fost zamislit cu un crampei de creion pe un carnetel cu hartie nobila. Direct in avion, din nevoia de a spune imediat cuiva.

Ce deziluzie pe mine. Sa nu pot eu sa va arat cate o poza cu fiecare dintre calatorii avionului Bucuresti-Roma din data de 10 iulie. Si apoi si o poza de grup, pentru o mai profunda intelegere.

Ce dulce ar fi fost sa discutam fiecare chip pocit in parte. Sa luam curvele optimiste, sa le trecem de-o parte. Sa luam cioflingarii cu muschi, sa-i punem langa curve. Sa luam nevestele de italieni, placate cu aur. Si sa le rugam sa stea putin langa cioflingarii cu muschi.

Sa mai departajam din multime italienii grizonati, cu par lungut, veniti in romania la babardit. Si dupa ce facem secesiunea asta, ia sa vedem ce ne-a mai ramaaaas. Niste romani despre care nici nu stiu ce sa mai zic. Ca doar si eu, chiar cireasa, tot romanca sunt.

Grasi, vulgari, cu pantofi cu varfurile intoarse ca o ruga apriga spre cer. Bubosi, strambi si cocosati. Imbracati cel mai urat din lume, dar nu cu parale putine. Cu fete transpirate si vorbind mereu prea tare. Mancati-as.

Ei sunt, ii recunosti de departe, romanii. Cei mai salbatici si chiciosi si mai nasparlii dintre traci. Toti se imping in ceilalti romani. Concurenta pentru ocuparea locului care oricum le este predestinat si inscris pe bilet este acerba.

Cireasa are locul de la geam. Dar asta nu conteaza. Nu acum si nu pentru colegii mei de scaun. Care s-au asezat inaintea mea, ocupand ce e al meu de drept. Doi batrani cumsecade dupa par, dupa sandale.

Se uita in alta parte. Ca sa nu trebuiasca sa explice, sa roage frumos sau sa-si ceara scuze. Le arat dispret magistral. Nu ca le-ar pasa. Dar vreau eu sa stiti voi, asa. Ca le-am aratat fata de cireasa congelata. Am fost demna.

Ocupantii avionului au inceput la unison sa cheme dupa ei potopul. Calatorii s-au lungit si latit, dand scaunele pana la refuz pe spate. Au deschis masutele, chit ca nu urmau sa primeasca nimic de bagat sub nas. Doar asa, fiindca probabil banuiau ca nu e voie.

I-am auzit dorindu-si aprig sa tina telefoanele deschise dupa ce au fost insistent sa le inchida. S-au plans, au vociferat, au injurat. Si-au dat coate unii altora in cap si prin partile mai mici si mai moi.

Sunt emotionati probabil ca zboara. Si vor sa arate ca vor trece ei cu bine si peste asta. Romanii, acesti masculi alfa ai aerului. Nimeni nu le sta impotriva. Doar daca e nebun.

Uite-i Doamne cum isi fac poze razand cu dinti lipsa. Uite-i cum galgaie unii la altii pana li se zgaltaie colanele de aur. Si le sar din picioare slapii lor de lac.

Iarta-i Doamne. Sau de fapt nu-i ierta pentru ca miros urat si ca au fetele astea atat de distinct de rele. Incat parca sunt o rasa aparte. Una care-a fost putin plecata cand s-o-mpartit norocu'.

Ei nu sunt oameni rai. Doar ca nu suporta sa fie incinsi cu centuri de siguranta. Sigur e o problema anatomica de nu le pot tine pe ei. De-aia cand e gata avionul sa aterizeze, trag de ele cu zgomot si se izbavesc ostentativ.

Natura lor le face feste. N-au incotro si se ridica in picioare. Desi sunt rugati insistenti sa stea jos. Universul e absurd. Romanii n-au rabdare pentru proceduri care nu duc nicaieri.

Ce le iese daca stau cuminti jos, cu centura pusa, scaunul drept si mobilul inchis? Pai mai nimic. Pai si atunci de ce sa faca asta, frate? Ai Doamne rabdare cu ei sau nu avea.

Dar mai ales nu te speria. Ei nu vor sa faca rau. Sunt doar mai primari, acesti romani. Si da, sunt poate cei mai salbatici dintre traci.

cireasa cu ochii iesiti din cap

buna dimineata. pe langa ca sunt cireasa full-time in viata de zi cu zi. am si eu un job. ca sa mananca si gura mea ceva. nu cred ca ma condamnati.

buuun.

si la jobul meu. care este un site unde scriu ca la balamuc. de-mi sar mucii pe pereti. am scris si un articol. destul de inocent zic eu. ciresesc, dar inocent.

in sensul ca nu voiam prin el. sa dau cu barda in barbati. pe care v-am declarat fatzish. si chiar putin jenata. ca ii ador ca specie. si ca nu vreau deloc sa traiesc fara ei. si ca nu mi se par niste porci. ci mi se par adorabili.

dar insiram eu acolo niste categorii mari de defecte barbatesti. care vin la pachet cu lucrurile care imi plac la ei. si sfinte sisoe, ce-mi mai plac. si mai ziceam eu ca. marea smecherie e sa stabilesti. tu femeie. cu ce tip de defect major poti trai.

ba chiar ma luam si pe mine la misto. de fapt ma luam pe mine prima la misto. in sensul ca pana si articolul se cheama "am ales afemeiatul". un om rau adicatelea. cu el pot eu trai. jenant de recunoscut. si gata.

eu va dau aici linkul. cu rugamintea sa cititi. si sa vedeti ce isterie s-a iscat.

si apoi va mai dau un link. cu ce am scris despre fructe femei. si tipologiile lor naspa. asta la cererea publicului masculin cu ochii injectati de sange. care era tot in erectie. negativa. daca exista asa ceva. si cerea razbunare.

mai fac o precizare. desi cred ca pentru cine ma stie. si ma citeste. este de prisos.
articolele sunt scrise ca sa ne distram. nu ca sa ne sabiam. si sa declansam razboi intre specii. care e si asa destul de pronuntat. chiar daca pe muteste.

restul, o sa vedeti singuri. mie personal mi-au iesit ochii din cap. ca la melc. deci codo, seman cu tine acum.

dar sunt pe cale sa-mi intre la loc. in orbite. pentru ca aaaaa, am uitat sa zic ceva. desi s-a aruncat in mine cu rosii/oua stricate/pietre/vorbe grele/injurii/pornografie. eu sunt bine, sa stiti.

ba chiar am imblanzit cativa lupi. ca nu degeaba sunt cireasa din fire. si cireasa din fire n-are lecuire.

niste lupi care de rea ce sunt. dar buna totusi. s-ar putea sa ma invite in oras. sa mancam impreuna carne cruda. si sa maraim roz.