femeile si perioada lor

Atentie. Subiectul este delicat. Cine este slab de inima sau misogin si mai ales amandoua, mai bine inchide. Reveniti, daca e.

Este vorba despre sindromul pre si intra menstrual. Si despre cum se comporta fructele in general si cireasa in special, cand se inchina lui, ciclului.

Eu eram absolut convinsa ca spre deosebire de alte femei, sunt un inger atunci cand trec prin perioada respectiva a lunii. Inca mai sunt convinsa, eu. Insa mi se sufla din public ca oarece probleme ar fi.

Cica am nervi din aia de tip isterie si hartag. Si scuip pe nari pucioasa fara motive intemeiate. Culmea e ca pana acum nu mi s-a mai adresat acest repros. Si ma simt intrucatva jignita. Pentru ca am impresia ca sunt victima unui complot de tip cliseu.

Ca, adica, barbatii stiu ca majoritatea femeilor tind sa se comporte nelalocul lor cand au ciclu. Si atunci sufletele lor pereche sunt tentate sa puna orice fleac si incruntatura pe seama bietului sindrom. Ori mie asta nu mi se pare corect.

Poate putin adevar o fi, nu zic. Dar nu cred sa fie un efect coplesitor. Mie mi se pare ca sunt egal raspanditi, in toate decadele, norii din capul meu. Cei care apoi coboara si se instaleaza pe fata si cer cearta.

Cireasa, am incercat eu sa demonstrez, se oftica uneori si cand e hat, departe! de zona aia din luna. Si m-am tot luptat eu sa scot din mintea barbatului ideea asta. Parandu-mi-se ca e nedreapta si ca ma reduce automat la resortul meu de mamifer. Chestie cu care nu pot sa ma impac, neam.

Prin urmare am tot sustinut ca nu are nicio legatura. Cand ma infurii domnule, eu ma infurii oricum, am explicat raspicat. Si asta nu are nicio legatura cu ciclul. Eu nu sunt un animal, ce naiba. M-am innobilat intre timp.

Dar uite ca s-a intampla o intamplare care mi-a daramat tot esafodajul. M-am dat cu fundul de pamant intr-o seara fata de prietenul meu imaginar, I.

I-am reprosat tot felul de lucruri. Mi se parea ca sunt extrem de nedreptatita. Ca cerul a picat in capul meu, bagand cu ocazia asta la fund si toate corabiile ce le aveam.

Ce sa mai. Foarte suparata cireasa. Ba dupa ce parea ca a reusit sa se inteleaga cu mine intrucatva, m-a apucat plansul tare de tot. Si dai, si lupta. Siroaie de lacrimi au produs ochii tristi. Desi pricina supararii era cumva neclara. Un lucru era clar: el era vinovat.

Si dupa cateva ore mi-a venit ciclul, pe neasteptate. Si atunci nu prea am mai avut ce sa mai zic. Am recunoscut ca s-ar putea sa aiba dreptate, uneori. Si desi nu imi convine, tin ciocul mic si joc de glezna.

In fond, poate ca sunt un animalut. Chiar daca am facut 8 ani de pian si am citit multe carti. Ce-are asta a face cu hormonii. Mai nimic.

Asa ca rasufla toata lumea usurata cand mai trece un ciclu fara mari drame. Si exista si o parte buna. Am inteles ca uneori, in ciuda naturii mele feminine, ma comport asa de bine pe perioada cand ar fi de asteptat sa fiu indracita, incat merit o medalie.

Si asta mi se pare chiar dragut. Macar am pentru ce sa ma muncesc. Daca sunt buna cinci zile si nu devin brusc nerezonabila, as putea fi recompensata. Ca un calut care a sarit frumos peste obstacol. Sau un catel care a ascultat comanda culcat.

minunata filipineza si efectele ei

Preludiu. Stie toata lumea ca si cat imi plac barbatii. Poate cu deasupra de masura. Rog sa nu fiu banuita de contrariul, nici pentru o clipita.

Si totusi.

In trenul inghetat ce imi producea pe banda turturi la nas, tren ce gonea de la Shanghai catre Hong Kong, am vazut ceva extraordinar de minunat.

O filipineza venita probabil din tara in care a esuat Gulliver mai demult. Cireasa e pitica. Dar ei bine, filipineza asta era mult mai mititica. Daca statea perfect dreapta, imi ajungea fix cu capul intre sani, imi inchipui. Just a thought.

Uite-o cat e de frumoasa. Un ghem de carne brun-aurie cu ochi sclipiciosi. Zambet dulceag de sirena care promite sa-ti faca numai belele. Si un par ca al lui Alba-ca-zapada, numai ca mult mai bogat si mai stralucitor.

Nu era sobolanul cu par scurt care se spalase cu folten si devenise paros. Ci cea mai paroasa faptura, sa zicem un porcusor de Guineea, se spalase cu el stie ce si rezultase volbura asta de podoaba capilara.

Cum am vazut-o, m-am gandit. Cum se poate asa ceva? Filipineza, am uitat numele pentru ca de emotie urechile mi s-au inchis ermetic cand l-a rostit, nu stia sa se incrunte. Zambea in continuu in modul ala coplesitor. Ma simteam ca Mowgli fascinat de Kaa.

Probabil ca simpatia a fost instanta si chimia declansata de ambele parti. Adica s-a iscat o simpatie romano-filipineza, pe taram chinezesc. Filipineza zambea doar la mine si fara nicio intrerupere.

Cred ca si in timpul celor 17 dati cand a fost la baie, ea tot zambea in directia mea. Prin peretii diverselor compartimente intesate cu chinezi. Desi eram cu doi barbati draguti. Care erau precum fluturii in jurul lampii, unde ea era lampa. Dar lampa, lampa asta exotica avea treaba doar cu mine.

Ni se scurgeau ochii una dupa alta. M-am gandit sa-i zic ca e o tampenie sa ramana 3 zile in Hong Kong. De ce sa faca asta, cand poate veni cu noi la Yang Shuo. Oare a auzit ea ce bine e acolo? Oare nu vrea ea sa vada? Oare vrea sa-i fiu ghid? Oare?

Calatoria asta tulburatoare emotional a durat 22 de ore lungi. Am fugit de zambetul insinuant pentru a nu face/spune chestii nepotrivite. M-am refugiat in micul meu cavou inghetat. Adica patul cel mai de sus al trenului.

Si mi-am consumat acolo visele cu palmieri, filipine, caldura toropitoare, lene, erotism si alte lucruri strans legate de toate astea. Care dau o febra a carnii si a mintii greu de stapanit.

M-am si gandit cum o sa anunt eu acasa. Stiti, dragi rude si prieteni. Stop. Eu intalnit o filipineza cat o gamalie. Stop. Zambeste mereu. Stop. Nici voi nu i-ati rezista. Stop. Nu mai pot sa vin. Stop.

Dar m-am luptat si am castigat. Razboiul, nu batalia.

Pentru ca efectele filipinezei sunt traduse din zicala ce nu ma omoara, ma intareste. Daca am izbutit sa nu-i propun sa fugim in lume luand un alt tren in orice directie, inseamna ca da. Orientarea mea sexuala e de fier.

Ghem de carne aurie, du-te si zapaceste pe alta. Eu sunt cireasa neclintita. Care apreciaza un barbat cand il vede. Amin.

mitul paharului neterminat

De ce oare barbatii, odata ajunsi undeva, intr-un loc semipublic, nu pot sa mai plece?

Raci, batrani, studenti, slabi, anarhisti, corporati, tati de familie, militari in termen, tarani, intelectuali, tauri, oameni de stiinta, punkisti, corporati, saraci, grasi, miopi, nebautori de alcool, berbeci.

Toti barbatii fac la fel in cazul asta punctual. Cum mergi cu ei intr-un loc unde se aduna oameni si exista o masa, s-a terminat. Poate sa fie orice masa si a oricui, daca ea are niste pahare. Si daca mai sunt de fata si alti barbati.

Odata intalnirea deschisa, nu mai e chip sa-i iei de acolo. Fara forceps sau spaclu, dupa caz. Am facut cercetari adanci. M-am sfatuit si cu alte surate fructe. Se pare ca barbatii nu vor sa plece neam de la nunti. Lucru pe care l-am explicat in detaliu aici.

Isi iau tot felul de repere gresite. Nu pot sa plec pentru ca nu s-a servit tortul. Nu pot sa plec pentru ca nu a plecat nimeni. Nu pot sa plec pentru ca este prea devreme. Nu pot sa plec pentru ca nu stiu cum. Nu pot si gata.

Exista voci neoficiale care spun ca asta se intampla pentru ca le e jena sa plece. Dar eu, eu ii banui ca ei de fapt nu vor sa plece deloc. Si atunci baga la inaintare tot felul de vorbe. Crezand ca noi o sa picam in plasa caraghioasa a scuzelor lor scolaresti.

Dar lasa nuntile. Cum ajung in oras sau sunt chemati la cineva acasa. Invitati fiind cu orice prilej de pe lumea asta. Adica ziua cuiva, petrecere de casa noua, seara de film la prieteni sau o masa in 4, s-a terminat lucrarea.

Nu are nicio importanta cat de apropiat sau nu este respectivul care a generat adunarea. Sigur, daca este vorba despre un prieten bun, impotrivirea de a parasi incinta este cu atat mai mare. Barbatii se pun pe picioarele lor de dinapoi si nu mai vor sa plece.

Din buricul lor bine ascuns sub bluza pleaca ca o tentacula un cordon ombilical. Care se infinge in pardoseala respectivului stabiliment. Si gata. A fugit puiul cu ata. Ne-am lins pe bot. Numai un scandal pe cinste, facut de fata cu lumea, mai poate sa ne salveze.

Chiar si cand nimeresc la vreun eveniment de-al nostru. Deci cineva care nu le este defel apropiat. Si de care nu le pasa. De unde ai putea trage concluzia ca ar rupe pamantul sa scape mai repede, barbatii tot nu mai vor sa plece.

In plus, se pun sa aplica chiar si aici scuzele lor obisnuite. E prea devreme, n-a plecat nimeni. Desi acum chiar ca noi, si nu ei stim exact daca se poate pleca sau nu. Si se poate, ca de-aia vrem.

Toti o baga pe-aia cu paharul. Stai sa-mi termin paharul. De parca asta are vreo importanta. Poate sa ninga, poate sa ploua. Poate sa fie cutremur sau gazda sa vomite brusc. Ei trebuie sa-si termine paharul. Altfel nu se poate pleca. E o chestie de mandrie sa-ti termini paharul.

De cate ori o spun pe-aia cu paharul se gasesc din public alti barbati, niste nemernici. Sa le sara in ajutor. Dar lasa-l draga sa-si termine paharul. Ce atata graba.

Si cand te lupti cu un grup de barbati, ai pierdut din start. Pare ca esti penibila&isterica laolalta. Asta se intampla chiar daca nu se cunosc intre ei. Este vorba, cred, despre nescoaterea ochiului la corb de catre celalalt corb.

Si, daca nu esti atenta, tu femeie, barbatii astia isi mai pun pe sest inca niste licoare in pahar. Ca sa prelungeasca nelegitim sederea. Si sa nu ai ce sa le faci. Ca doar a zis-o pe-aia greaua cu paharul care trebuie terminat.

Ca sa fac un rezumat. De cate ori se merge undeva, la orice evenimente sau ocazie sau club sau petrecere, femeile vor mai repede acasa. Iar barbatii indruga verzi si uscate. Si trebuie lasati sa-si termine paharul.

Barbati din toata lumea, de ce faceti asa? Va implor, explicati-va. Vreau sa inteleg si sa gasesc solutii.

din ce sunt facuti barbatii?

Ia sa va vad. Din ce material sunt domnule facuti barbatii, de nu le este absolut niciodata frig?

Au izopren pe sub primul rand de piele? Am vazut eu la televizor cum sar ei sa apuce, din valurile unui rau intunecat de ger, cu sloiuri, crucea de Rusalii. Asa s-ar parea, ca au. Altfel cum nu mor?

Au un sistem de incalzire centrala care ii face sa nu mai suporte pe ei nici o hainuta? S-ar putea. Eu am aflat de la un inginer ca sursele de caldura nu trebuie acoperite cu nimic. Ar fi o explicatie pentru care ei nu suporta huse deasupra.

Sau sa fie perisorii care le acopera aproape in intregime corpul. Adica blanita de barbat sa fie responsabila cu aceasta incalzire globala a barbatului. Mai globala de 10X decat a femeii.

Pentru ca e clar. Atunci cand este vorba despre simtirea aceleiasi temperaturi date, diferenta dintre barbati si femei este ca de la taratoare la zburatoare. Monstruos de ampla.

Barbatii mor de caldura vara. Le cauzeaza in asa fel incat au fost semnalate cazuri incredibile. Cum refuza ei uneori sa paraseasca hotelul in vacanta de vara la ore de dupa-masa. Pe motiv ca nu pot face fata distractiei. Pe cand sexul slab rezista la orice calduri.

Mai ales daca merita ceva sa iesi afara pe o asa vreme. Daca s-ar pune un H&M in Baragan, am merge in weekendurile de vara pana acolo. Si am petrece ore in sir cu soarele in teasta. Cu ciulinii tragandu-ne de fusta. Inarmate doar cu o palariuta minuscula si o sticla cu apa.

Si iarna, ce sa vezi. Barbatii nu vor sa puna pe ei pulovere. Si trebuie sa insisti cu cerul si cu pamantul, daca ii iubesti, sa-i faci sa puna geaca. Cat despre fular si manusi, lupta e pierduta. Nu exista nimic pe lume care sa-i convinga sa le poarte.

Iar cand se afla intr-o casa incalzita pe timp de iarna, se plang mereu. Ca aoleu si vai de mine. Ce mai caldura. Cum sa poti trai asa. Sariti. Deschideti ferestrele larg, sa intre gerul. Aruncati plapuma cat colo, ne sufocam.

Din ce sunt facuti, Doamne, barbatii. Fa-ma sa inteleg, ca sa pot coopera cu problema asta a lor. Si sa inteleg de ce au ei nevoie de un frigider ca sa se simta bine.

Oare barbatii fac pipi cuburi de gheata?

lumea lui cine a plecat si cine e de venit

Stau sa intru la sala. Sa ma rup in doua in mod organizat. Si petrec de nevoie 8 minute in compania un jupan de parcari autorizat.

Nu era de felul celor care se erijeaza in moguli ai locurilor libere dorite din oras. Ci soiul care are ecuson si uniforma asemanatoare cu cea a angajatului de la paza si protectie.

Gata de lupta dreapta. Si cu acelasi aer de stapan absolut al micii lui tarlale. Si in curand, doar putin timp sa-i mai dam, stapan al universului intreg. Ati observat cum seamana incredibil de tare cu totii la mutra? Parca sunt jde mii de boabe-ntr-o pastaie.

Si mi-am dat seama cum e omul asta. Si de fapt toti ca el. Interpreteaza tot contextul in functie de efectele asupra gestiunii lui: parcarea cu x locuri. Este un loc din buricul urbei, deci foarte dorit de toti posesorii de masini.

Asa de cautat, incat eu nu jinduiesc niciodata sa gasesc loc acolo. Desi mi-ar fi extrem de comod. Pur si simplu consider ca nu exista si imi fac mendrele prin alte parti. Nu ma amestec eu cu golanii. Sa ma lupt pentru un amarat de loc de parcare.

Si vine unul cu o masina. Si urla la asta, langa care ma gaseam eu. Bai, nu poate sa treaca. Aratand, vezi bine, catre un altul, care incerca sa se strecoare prin harabura asta de smecheri.

Ce, cine-ai zis ca pleaca? Omul meu trece totul prin filtrul dorintelor personale. Ca adica i-ar cadea tare bine sa plece cineva.

Dar si prin infrigurarea profesionalismului. Trebuie sa fie pe faza daca ceva se misca in parcarea lui. Ce, sa afle altul inaintea lui ce se petrece? Stiti zicala ca prostul s-a nascut jignit. Omul nostru insista sa ii dea viata, zicalei.

Si de aici mi-am dat seama ca absolut tot ce ii trece pe la urechi sau dinaintea ochilor, are musai legatura cu parcarea lui mereu inghesuita si disputata. Exact asa cum ala a zis treaca si el a inteles pleaca. Un cuvant pe care vrea sa il auda mereu.

Daca vine iarna, isi bleastama zilele. Iar o sa alunece astia de nebuni cu masinile prin parcarea mea. Iar pocnituri, iar balamuc, iar stres. Iar sa ma rog sa inchida amiabil si sa zica ca au gasit-o asa. Urasc iernile.

Cand cade guvernul, da cu caciula taraneste, de pamant. Iar o sa fie un du-te vino aici la sala asta de basini. O sa vina toti bastanii sa se relaxeze, dupa stresul asta sinistru al guvernarii sau de fapt al lipsei ei.

Sarbatorile inseamna ca tot omul care parcheaza aici o sa fie mai pios. Si o sa-i dea mai multa spaguta. Ca de, le-a placut sa parcheze tot anul pe naspa, desi locurile erau rezervate. Acum sa plateasca.

In ianuarie se bosumfla. Abia a digerat caltabosul si stie ca parcarea o sa se umple de femei care vor sa slabeasca in grup. Cucoane care conduc prost, sunt isterice la volan si parcheaza ridicol. Ocupand mereu cate putin din alt loc de parcare. Pfiiii.

Si orice alta situatie pe care si-o poate cineva imagina. Ca e una de incalzire globala, proteste ale bugetarilor, un incendiu in apropiere sau perioada concediilor, se intampla la fel. Jupanul nostru o judeca in termeni de cum ii afecteaza lui parcarea.

Si mi-am dat apoi seama ca asta nu se rezuma doar la parcagii. Ci si cu toti ceilalti oameni care au ganduri mici si fixe.

Asa am fost tare tentata sa ii strig, dupa ce m-am departat: vezi ca e bineeee. Pentru ca el sigur ar fi percutat in felul lui. Si m-ar fi intrebat: ce zici cireasoooo? Cine vineeeee?

cine este fon?

O thailandeza cat un gandacel. Care ma face pe mine, cireasa pitica, sa par desirata ca Olive, nevasta lui Popeye.

Are talia miiiica, mica, cat o puta de furnica. Zambeste de parca-ai apasat-o pe un buton care a ramas blocat pe "show your theeth mode". Are pielea de ciocolata cu lapte si cu miere de flori de padure.

Am primit numarul ei de telefon la a 17-a mana. Femeia cu probleme la pasarica a auzit ca ma duc la Bangkok. Si a zis trebuie sa te vezi cu o prietena a mea. Nisa nu era acasa la ea, umbla brambura. Dar chiar plecata fiind, mi-a zis sa ma intalnesc negresit cu Fon si cu Michael.

Eu am luat numerele din politete, nevrand sa sun. Cat de disperat trebuie sa fii sa suni la niste necunoscuti? Dintre care pe unul il cheama Fon si nu stii daca e barbat sau femeie. Si sa ii rogi sa petreaca timp cu tine? Sooo not cherry style.

Dar in a doua zi de Bangkok, cireasa, o fiinta sociabila, era cu ochii iesiti din cap ca la melc de atata singuratate. Asa ca a apelat abonatii respectivi. Michael era racit rau. Stiti cum sunt barbatii cand sufera de flagelul asta. Ca si morti.

Mi-a ramas Fon. Care m-a intrebat ce vrei sa facem? Sunt deschisa la orice, am raspuns, prompt. Fon a zis ca vorbesc ca un barbat. Si m-a asigurat ca ea e femeie. Deci simpatie instantanee intre noi doua.

Ce se mai distreaza Fon ca eu aleg mancarea de culoare verde. Ca sa fiu sigura ca se asorteaza cu bluza pe care o port astazi. Ca mai toti asiaticii cu ochi mici, Fon nu il zice pe "r". Il inlocuieste mereu cu "l" in cuvinte. Asa ca nu stiu mereu ce zice. Dar ce inteleg imi place.

Fon are un magazin de genti pus in "The City". Adica zona de business a Bangkok-ului. Fon nu se poate abtine sa nu cumpere cate o rochie pe oriunde trecem. Si un snop de carti postale cu tara ei, pe care o adora. Uite ce frumos e aici! Uite.

Fon comanda cantitati uriase de mancare. Dar tot ca un gandacel ramane. Fon a lucrat un an in State si acum vrea in Suedia. Se plange ca in Thailanda sunt 60% femei si ca asta ii face viata imposibila. Parca am discutat si cu a cherry despre asta aici, in Romania.

Fon imi spune ca un barbat e greu de gasit. Trebuie sa te bati pentru el cu alte thailandeze. Si cand in sfarsit l-ai castigat, constati ca nu e nimic de capul lui. Si ca totul a fost un balon de sapun Oana (asta e de la mine).

Mi-a explicat ce crede ea despre teme tare serioase. Pe care cu alte fructe romance le-am intors deja pe multe fete. Dar cu gandacei asiatici n-am avut placerea pana acum.

Am descoperit ca relatiile thai merg la fel de bine sau de rau ca cele Romanian style. Avem exact aceleasi probleme si revelatii. Desi populam capete de lume asa de diferite. Si noi nu prea bagam sub nas orez. Iar ei nu prea pun gura pe paine.

Exemplu: ce crede Fon despre motivele care ii fac pe barbati si femei sa se uneasca asa de bine in aceste vremuri moderne. Asa de bine precum uleiul si apa. Concluzia, fara posibilitate de recurs, este ca devina sunt computerul si sexualitatea prea lejera.

Primul asigura infidelitati virtuale ce il amagesc pe om. Si ii ofera mereu iluzia unei relatii mai bune. Diferita de asta palpabila, cu probleme si responsabilitati, pe care o are acum. Netul, zice Fon, ofera dragoste calduta.

Iar sexualitatea usor de satisfacut, pe mai oriunde, vine netului in ajutor. Ea ii ofera iar omului iluzia ca poate schimba ce are cu ceva mai bun. Si atunci alearga omul nostru modern galopand catre o noua intromisie, cautand alinare.

De ce sa iti mai bati capul sa iti rezolvi problemele prezente, pe care le ai cu persoane facute din carne si oase. Mai bine incerci mereu ceva nou. Sperand in van ca va fi mai bine cu parteneri iluzorii. In care uite, lumea abunda. Are balta peste.

Fon si cu mine am discutat toate astea cu picioarele infipte in iarba parcului de pe malul raului Chao Phraya. Uitandu-ne la un antrenament tai chi si ascultand muzica thai live in surdina. In timp ce asfintitul ne cadea in cap.

Fon e singura thai pe care am cunoscut-o in Bangkok. Care m-a invatat sa dau mancare pestilor grasi care locuiesc pe rau. Sa iau vaporasul spre piata de flori si Marele Palat. Si sa ma relaxez intr-un Bangkok in care pare ca nu poti face asta usor.

Hello Fon, whelevel you ale.

cireasa si racoarea masculina

Cireasa stie ca barbatii sunt o specie finisata diferit, cu extraoptiuni bizare si mult departate de varianta standard. Unde ca standard sunt luate fructele, cele facute dintr-o coasta.

Dar asta nu o impiedica sa tot vrea, saracuta, sa se imprieteneasca bine cu martienii si sa traiasca in buna pace si prietenie cu acestia. Toate bune si frumoase pana cand cireasa cu sange cald intalneste barbat cu sange rece.

Caci numai asta poate fi explicatia pentru care orice barbat, stapan al unei masini, tine mortis sa criogeneze fortat toate creaturile aflate in mijlocul sau de transport. Trasaturile i se schimba cand atinge butonul AC. Este de nerecunoscut.

Este momentul cand chiar si un contabil care in mod normal n-ar putea sa rupa nici macar un picior unei muste, se transforma in tortionar si isi chinuie victimele aflate in acelasi perimetru cu el.

Si uite cum gandurile pasnice, de imprietenire cu sexul tare, pleaca de langa cireasa si in locul lor se instaleaza ostirea pregatita de razboi.

Militarii bine instruiti din capul ciresei se cocotata pe metereze, invartind de zor in cazane cu smoala incinsa, si sunt gata sa pravale pietroaie. Cireasa incearca timid sa foloseasca argumente, sa implore cu glas mic, sa explice de ce nu poate trai asa.

Barbatul insa nu are urechi sa auda. Cand afara e vara si e zi si e tare cald, cireasa apreciaza aerul conditionat. Dar barbatii, odata comutati pe summer mode, nu mai vor sa judece fiece situatie in parte, punctual.

Calaii insista sa puna sufliciul pe ei si pe bietii calatori chiar si cand afara e seara si, de multe ori, chiar racoare. Oare sangele lor rece se strica in mod iremediabil pe timp de vara, daca este lasat afara din frigider? Hm.

Cireasa a observat ca orice relatie, oricat de stransa intre barbatul sofer, stapanitor al butonului AC si oricare dintre calatori este absolut nula si neavenita, cand e vorba de oferit indurare.

Poate sa fie soferul indragostit lulea de o calatoare. Sau poate sa care cu el a lui batrana mama, cu dintii de lana. Sau o sefa care o sa-l dea afara imediat ce iese din masina si poate sa-si desclesteze degetele inghetate si sa semneze actul.

Nu are importanta cine il roaga si in ce fel: aerul conditionat va ramane pe veci pornit la cote de alarma.

Calatoriile in regim de teroare incep de prin mai si se termina odata cu prima bruma.
Abia atunci barbatul cu turturi la nas de atata racoare, admite ca a venit iarna si nu mai e cazul sa ne stam cu sfarcurile intarite si pielea de gaina.

Atinge el butonul cu duiosie pentru o ultima data si e de acord sa renunte la tronul de calau pentru niste paslari moi, de casa. Iarna, si barbatului ii place caldura, in mod curios.

De parca nu erau si asa destul probleme, sexele astea potrivnice mai simt si nevoia de temperaturi opuse. Doamne, de ce ne-ai lasat asa pe pamant. Sau, daca ai gresit, noi avem rabdare sa repari, si nu o sa iti pierzi din prestanta.

Fa-ne macar sa vrem temparturi egale. Si fa-o repede, avem o vara de razboaie inainte.

ele si cu mine

N-as fi nimic fara ele. Si mi-e frica ca si ele banuie ceva despre asta, ca prea si-o iau cateodata in cap. Asta e.

Nici nu-mi trece prin sambure ideea ca ele ar putea trai linistite daca cireasa ar lipsi dintre fructele ce alcatuiesc cosnita lor zilnica. De fapt dorm bine numai cand stiu ca sunt motul increngaturilor lor emotionale.

Mai bine le omor, pe prietenele mele, decat sa stiu ca le sunt indiferenta.

Se zice ca prieteni buni nu trebuie sa ai cu adevarat decat vreo 2, maximum 3, ca asa da bine. Daca ai mai multi, inseamna ca esti din cale-afara de superficial sau ai oricum alta meteahna majora. Eu am 12 prietene foarte bune si inca vreo 10 bune.

Foarte bune inseamna ca ne vedem cu o frecventa indestulatoare si nu lasam sa moara fiorul asta al prieteniei care este ea. Stim fiecare cam ce facem in fiece moment si ne sunam repede cand ne-am sarutat cu cineva nou.

Prietene doar bune inseamna ca tocmai au nascut si nu le sta mintea la altceva. Bune inseamna si ca s-au indragostit de un taietor de lemne suedez, care le-a rapit in inima padurii si de-aia nu prea mai apucam sa vorbim, ca acolo nu au semnal.

Dar ca ne vedem sau nu, lucrurile pe care le impartim sunt la fel de solide. Valorile din aceeasi vitrina de produse. Cu energie pozitiva ne infruptam cu paiul din acelasi rezervor vrajit.

Cand am de luat o decizie importanta, fac un sfat al prietenelor. Le sun pe cate pot dintre ele si imi expun problema. Cer consultanta si fiecare sare cu o parere.

Eu strang impresiile, le pun intr-o rasnita manuala in care se batucea pe vremuri piperul. Le pisez bine, adaug 10 picaturi de lapte, genunchi de sarpe si coloana vertebrala de meduza. Beau dintr-un shot lotiunea astfel rezultata si astept.

Apoi stiu mereu calea ce trebuie sa urmez.

Prietenele astea ale mele sunt asa de diferite, incat seamana ca doua picaturi, una de ulei, alta de apa. De la fiecare recoltez cu grija partile bune si nu ma sinchisesc de partile negre. Sper, bineinteles, ca si ele vor trece astfel cu vederea nebuniile de cireasa.

Sa ne intelegem: asta am zis-o doar pentru ca asa e rezonabil. In sinea mea eu nu cred defel ca sunt vreodata absurda sau am vreun defect.

Prietenele mele sunt aprige femei, ce nu se lasa spaimantate de obstacole si sunt mereu deasupra. Ele au zvac, sar cu parasuta din avion, deseneaza inorogi, insira metri de margele, fac copii frumosi.

Dar cred ca cea mai mare calitate a lor e ca le iubesc ingrozitor. Si ca ma lasa sa-mi arunc asupra lor, ca un navod, cantitatea mea de afectiune care vine, vine, vine, claca totul in picioare.

Am prietene, deci existam.

*Acest post este o leapsa, primita de la locul meu de munca, hotcity.ro, care se tine de goange si concursuri cu premii in bere Redd's, pentru gagici. Cica sa scriu ce cred eu despre prietenele mele femei.

O dau mai departe Dianei care se joaca, LieiLia care tipa rebel, lui Mako, aceasta Xena urbana, Ciupercutzei, pentru ca e leguma draga, si Tomatei ce poarta a ei scufita.

Vreau neintarziat sa stiu cum sta treaba cu prietenele lor.

cireasa fara de umor

Stiti ca se spune ca umorul este de gen masculin. Ca barbatii inca prunci primesc bonus de la ursitoare organul asta care poate sa procreeze glume, generand rasete in sala. Aproape ca sunt de acord.

Cat despre femei, nimeni nu asteapta de la ele sa starneasca hohote. Barbatii sunt multumiti daca macar ele apreciaza si inteleg glumele lor barbatesti. Si daca isi dezvelesc dintii pentru a-si dovedi oficial amuzamentul.

Acum, ce sa zic. Ciresei i s-a spus in repetate randuri ca cica ar avea si ea. In plus, ea insasi cunoaste alte fructe si legume care debordeaza de spirit si fac sa rada audiente intregi, intesate de reprezentanti barbati. Ma rog, discutabil.

Totusi cireasa isi pierde organul specific cu bruma lui de umor si isi pierde si cumpatul, cand vine vorba despre trei-patru feluri de ghidusii. Ele par sa ii distreze ceva de groaza pe niste semeni de-ai ei. Dar pentru ea, raman prilej de mirare.

1. Nu mi se pare nimic haios cand cineva ma sperie premeditat. Si 2. Trebuie sa ma gadili asiduu la granita dintre sold si talie, ca sa zambesc putin cand cineva se ascunde de mine.

Ca totul sa fie perfect, exista situatii in care lucrurile astea doua se cupleaza. Cineva sa ascunde de mine si apoi ma si sperie. Asta trebuie sa insemne dublu de fan. Si faptuitorul ramane mirat de cum de nu ma stramb eu de ras. Lui aproape ii vine rau.

Speriatul si ascunsul sunt glume ce par a nu-si pierde din farmec niciodata. Cad prada lor barbati cheliosi, militari in termen, gravide cu gemeni, batranele care trec strada si chiar si copii cu tati in brate.

Voi intelegeti magia?

Apoi, mai este situatia 3. Te apropii de masina cuiva care stie ca vii. Si cand vede ca esti pe cale sa deschizi portiera, se muta putin mai in fata. Si il vezi ranjind in oglinda.

Si poza 4, tot cumva sora buna cu ce e mai sus. Cineva iti intinde ceva si cand te pregatesti sa-l iei, il trage inapoi si zambeste.

Daca atunci cand ma sperie cineva sau se ascunde, pot sa incerc sa continuam frumoasa prietenie, aici se schimba lucrurile. Faptele astea, 3 si 4, sunt facute mereu ciresei de catre oameni care se cred prieteni deja sau in devenire.

Totusi, cand fac asta ciresei, tocmai si-au taiat craca. This is the end of a beautiful friendship. Bye-bye now, take care then. Pentru ca pe cireasa nu doar ca nu o amuza, ci si o scot asa de tare din sarite.

Aveti si voi situatii similare? Exista oameni care vor sa va amuze aplicandu-va strategii traznite? Va rog spuneti tot, chiar si laptele pe care l-ati supt de la muma voastra.

cireasa piromana de pomana

Sunt o cireasa simpla, cu frica lui Dumnezeu.

Nu fumez. Poate sa zic ca mai pun gura pe cate o margine de pahar. Si asta numai daca e cu lichid portocaliu inauntru. Poate. Dar clar imi plac lucrurile si uneori si oamenii din topor.

Uite, una din pasiunile mele profunde. Ceva care ma lasa fara grai, cand eu am atatea lucruri de spus. Ce mi se bulbuca in dezordine la gura-mi mica de cireasa. Este facerea focului si sederea in jurul lui.

Cum incepe valvataia, hop si cireasa. Ma balbai de placere cand vad portocaliu in fata ochilor. Imi fac ochii ca lui Kaa. Trust in meee/ Just in meeee. Da, cred in foc si in puterile lui tamaduitoare. Focul purifica cireasa pana la sambure.

Si pentru ca, precum animalutele din cartea junglei, nu stiu sa mi-l procur singura, focul. Trebuie sa ma aciuez, cand ma roade pofta piromana ce-o incerc. Pe langa niste purtatori de sex tare. Care stiu si vor si pot a se indeletnici cu asa trebusoara.

De obicei ma pun la 5 centimentri de limbi. Cat sa nu ma transform intr-o torta vie si sa stric astfel cheful invitatilor. Dar sa simtesc totusi arsura care ma lesina de buna ce-i.

Daca mi se pune si un pahar in mana. Si in general nu stiu cum se face ca mi se pune. Si sunt lasata sa stau fara discernamant langa flacari. Sunt fericita in mod plenar.

Am observat ca aici sunt diferita de surate. Asa ca mereu ca femeile se raspandesc in 4 zari, oriunde departe de vapaie. Iar eu raman cu sexurile tari, care se inmoaie la vederea focului, cu entuziasm egal cu al meu.

Insa doar pana-ntr-un punct suntem noi boabe intr-o pastaie. Pentru ca o conditie esentiala pentru fericirea mea este sa fie musai foc. Si nu doar fum. Iar barbatii iubesc focul doar pentru ca vad in el preludiul carbunilor buni pentru fript viitoarele animale.

Cum incepe sa sfaraie ciosvarta, pe mine ma apuca o tristete grozava. Si fug degraba dupa femei. Care, slava Domnului, ma accepta intre ele din nou. Pe mine, cireasa ratacita din oastea suratelor.

Si uite-asa nu sunt nici cireasa-cal, nici cireasa-magar. Femeile cred ca sunt cam nebuna sa stau in frig, cu barbatii. Uitandu-ma la foc ca cireasa la poarta noua, pana ma afum. Barbatii nu inteleg de ce plec exact cand incepe punctul culminant.

Traiesc o drama, doamnelor si domnilor. Drama focului neimpartasit de vreunul din sexele pe care le am la dispozitie. Drama ca sunt o piromana care iubeste focul de pomana, focul fara de scop.

Dar am stat la foc sambata seara cu 1-2-3 pahare in mana. Si m-am simtit razbunata.

cercetare sociala cu barbati si femei

Ia uite de ce se tine fratele meu fake. Mi-a placut tare mult ce sondaj mic a inventat el pe data. In urma unei curiozitati aparute intr-o dimineata.

Am raspuns si eu acolo, de partea femeieasca. Sunt curioasa daca ghiciti care e cireasa.

chemarea strabunului

In loc sa va las sa va imprieteniti cu metafora. Imi vine mie asa sa o explic taraneste, de la inceput.

Vine de la cartea lui Jack London, Chemarea strabunilor. Unde lupul crescut drept catel domestic. Care se si crede catel prin urmare, ca asa i s-a zis. Simte in sange chemari de fantasma, care il chinuie.

Si priveste cu jind si durere. Catre padure si salbaticie si alti lupi, ca si el. Si pana la urma nu mai poate sa latre politicos. Si urla cum ii vine din rarunchi.

Eu am crezut si sperat mereu ca sunt complet individuala. O cireasa cu personalitate distincta. Care si-a definitivat singura viata piesa cu piesa. Ajungand doar prin vointa proprie si context ulterior ales prin liber arbitru la apucaturile si valorile de acum.

Dar uite ca trebuie sa ma plec in fata sangelui care imi curge compot de cirese prin vene. Si sa recunosc ca aportul meu care este. Se dezvaluie complet minim si insignifiant.

Cred ca as fi putut fi crescuta, apropo, chiar si intr-o haita de lupi. Sau intr-o familie de mongoli. Ca tot acelasi lucru as fi iesit. Genele de cireasa fac toti banii.

Ce sa mai, sa o dau pe fata. Descopar ca seman cu tata incredibil de tare. Incep dimineti in care imi vine sa las tot. Si sa fug asa cum sunt in papuci, cu banii de paine, in lume. Sa vad eu care e treaba.

Bine ca nu port ochelari. Ca sigur m-as aseza peste ei in continuu. Si apoi i-as juca in picioare ca sa ma racoresc. Dar eu dau cu caciula de pamant in supermarket. Daca imi zici ceva nepotrivit.

Imi ies flacari din gura si nas si urechi. Cand universul face ceva gresit, fara sa ma consulte. Sa ma duc la orelist? si improsc cu cele mai rele cuvinte potrivite ca sa fac lumea din jur sa sufere cumplit.

Cat despre sexul opus. Traiesc numai ca sa mi-l fac prieten. Ma rog, traiesc si ca sa mananc. Fiind iarasi, si aici, in asentimentul strabunului. Stiti vorba aia cati sunt cu nadragi mie toti mi-s dragi?

Mda, jenant. Dar n-am ce sa fac. Tata adora tot ce poarta fusta. Asa ca si eu am o toleranta incredibila pentru unitatea prin diversitatea de pantaloni. Care umbla liberi prin univers.

Esti barbat? Ce bine. Hai sa te imblanzesc. Vezi magia? Si de obicei el o vede.

In plus sunt pitica, ca tata. Dar cu voce urieseasca. Ca tata. Culmea e ca atunci cand nu sunt ca tata. Sunt ca mama de cireasa.

Port unghii rosii mereu, orice s-ar intampla. Asa cum am vazut la ea cand eram cireasa necoapta. Ma fardez ca ea. Si mi se pare ca niciun Craciun nu poate sa treaca fara brad imens si prieteni. Si fara salata de icre. Si servetele cu reni.

Sunt uimita de contributia mea jalnica. Probabil un 12%. Noroc ca ai mei sunt ok. Pentru ca ma conduc aproape exclusiv dupa chemarea strabunilor. Si ce ne faceam daca strabunii astia erau jenanti. Sau insignifianti. Sau niste neplacuti.

Si la voi e asa de evident cui apartineti?

barbatii si unsorile de pe trupul femeii

eu ma dau cu gloss numai cand vreau sa fiu 100% seducatoare. ca sa imi fac buzele la cer de apetisante. si bineinteles obiectiv final. vreau ca barbatii care imi plac mie. sa muste din ele cu sete. sa nu se poata abtine.

adica eu stiu ca ei au alte treburi. business, sport, masini. si discutii bizare cu alti barbati despre business, sport, masini. dar am credinta ferma. ca atunci cand vad buzele alea date cu gloss. ii apuca puia gaia.

si cad secerati, dand spasmodic dintr-un picior. si pana nu lipesc buzele lor normale. de buzele mele date cu smac si sclipici. nu se linistesc. asa e soiul lor. ce vrei, diferente culturale. fals sau adevarat?

fals, dar eu tot ma dau cu gloss. desi ii vad cum se stramba din nas si din intreaga fata. cand se apropie de asa capcana.

cand am un date ma dau musai cu body lotion. in rest mi-e lene si uit mereu. dar pielea trebuie ca e muuuuult mai apetisanta cand emana unsoare. mirositoare a un buchet intreg de esente. am uitat numele lor. bergamota, lamaita, etc.

am observat ca barbatii nu pot sa-mi reziste daca fac asta. vin dirijati de mirosul si matasimea speciala a pielii. si suna la usa ca hipnotizati. sunt precum neatentul de postasul din reclama la cafea. care cade pe burta mirosind aroma prin fanta de la usa. cand femeia zambitoare o deschide.

si toti au aceeasi replica. cireaso. da-'ncoa sa pun mana. pe pielea asta fenomenala. traiasca body lotion-ul. ce vrei, asta ii emotioneaza pe ei. dar bine ca am descoperit.
fals sau adevarat?

fals, dar eu tot ma dau cu body lotion cand am intalniri. desi stiu ca ei detesta corpuri pe care exista o pelicula de crema. care risca mereu. sa ramana pe mana si pe gura. atunci cand pielea subtire de cireasa e mangaiata cu vreuna din astea doua.

cand vreau sa impresionez. imi tapez parul si castig aproximativ vreo 48% mai mult par. adica enorm de mult par in plus. look-ul este irezistibil.

adica barbatii cand ma vad. cu parul asta valvoi. de sobolan care s-a spalat cu folten. ma intreaba ariciule, tu esti? si imi propun mariaj si castele-n spania atunci, pe loc. fals sau adevarat?

complet fals. se vede treaba ca pe barbati nu-i intereseaza cat par am eu. oricum sunt hipnotizati. sau nu. iar parul tapat e tare neplacut. si in plus, cand vrei sa-l mangai. el e ca o tabla, asa, si lipicios. de la tona de fixativ care il face contra naturii sa stea umflat. cand de fapt el ar vrea sa stea lipit de cap.

in plus pe mine ma apuca panica complet. daca ei vor sa il mangaie. pentru ca stiu ca sunt la un click distanta. sa mi se naruie toata fundatia de butaforie. si sa se descopere cat par am de fapt. si sa mai arat si groaznic. ca o gaina scarmanata in cap de alta gaina neprietena.

dar desi am fost ceruta de nevasta si am zis da. cu parul exact cat e el de fapt. tot ma tapez cand vreau sa ravasesc. si asa fac si toate femeile pe care le cunosc. desi cea mai mare parte stiu ce banui si eu.

ca barbatii detesta buzele date cu maclavais. si poate ne-ar pupa mai des. daca n-am fi date cu el. ca barbatii detesta sa mangaie crema. si ca vor femei pe care pot sa le atinga pe par.

pai si atunci nu au dreptate barbatii cateodata, cand mai zic. ca suntem cam nebune? nu, n-au dreptate. daca am renunta la toate astea am fi si noi barbati. si am ajunge probabil cei mai buni prieteni de fotbal si bere ai iubitilor nostri. si nu-mi convine postura.

50 de femei romance citite de multa lume

la locul meu de munca. ne-am muncit la un proiect. l-am terminat. si voiam sa vi-l arat si voua. ca e un inceput bun.

e un fel de lista, partea 1 si partea 2. facuta pe baza de zelist. care de obicei e un indicator bun. atunci cand vine vorba de ce bloguri au succes sau nu. sigur, nu e singurul indicator. dar e ok.

deci astea, vorbeste lumea. sunt 50 de femei care au blog. si sunt citite din diverse motive. daca frunzariti prin ele. o sa gasiti o gramada de bloguri delicioase. mai ales numarul 1. mintea de ceai. mie imi place de mor.

faptul ca si eu sunt acolo. n-are nicio importanta. va dati seama. ma stiti ca sunt modesta si nu m-as lauda niciodata cu asa ceva. have fun.

cireasa cu ochii iesiti din cap

buna dimineata. pe langa ca sunt cireasa full-time in viata de zi cu zi. am si eu un job. ca sa mananca si gura mea ceva. nu cred ca ma condamnati.

buuun.

si la jobul meu. care este un site unde scriu ca la balamuc. de-mi sar mucii pe pereti. am scris si un articol. destul de inocent zic eu. ciresesc, dar inocent.

in sensul ca nu voiam prin el. sa dau cu barda in barbati. pe care v-am declarat fatzish. si chiar putin jenata. ca ii ador ca specie. si ca nu vreau deloc sa traiesc fara ei. si ca nu mi se par niste porci. ci mi se par adorabili.

dar insiram eu acolo niste categorii mari de defecte barbatesti. care vin la pachet cu lucrurile care imi plac la ei. si sfinte sisoe, ce-mi mai plac. si mai ziceam eu ca. marea smecherie e sa stabilesti. tu femeie. cu ce tip de defect major poti trai.

ba chiar ma luam si pe mine la misto. de fapt ma luam pe mine prima la misto. in sensul ca pana si articolul se cheama "am ales afemeiatul". un om rau adicatelea. cu el pot eu trai. jenant de recunoscut. si gata.

eu va dau aici linkul. cu rugamintea sa cititi. si sa vedeti ce isterie s-a iscat.

si apoi va mai dau un link. cu ce am scris despre fructe femei. si tipologiile lor naspa. asta la cererea publicului masculin cu ochii injectati de sange. care era tot in erectie. negativa. daca exista asa ceva. si cerea razbunare.

mai fac o precizare. desi cred ca pentru cine ma stie. si ma citeste. este de prisos.
articolele sunt scrise ca sa ne distram. nu ca sa ne sabiam. si sa declansam razboi intre specii. care e si asa destul de pronuntat. chiar daca pe muteste.

restul, o sa vedeti singuri. mie personal mi-au iesit ochii din cap. ca la melc. deci codo, seman cu tine acum.

dar sunt pe cale sa-mi intre la loc. in orbite. pentru ca aaaaa, am uitat sa zic ceva. desi s-a aruncat in mine cu rosii/oua stricate/pietre/vorbe grele/injurii/pornografie. eu sunt bine, sa stiti.

ba chiar am imblanzit cativa lupi. ca nu degeaba sunt cireasa din fire. si cireasa din fire n-are lecuire.

niste lupi care de rea ce sunt. dar buna totusi. s-ar putea sa ma invite in oras. sa mancam impreuna carne cruda. si sa maraim roz.

dileme legate de men, women, pee, poo & love

disclaimer: tot ce povestesc mai jos este o fictiune pura. si nu are legatura cu persoane si imprejurari reale. si cu atat mai putin cu mine. si cu experientele mele. dar scriu la persoana 1. pentru ca asa sunt eu. pun suflet.

prelevare info: am tinut un summit de femei. unde am discutat despre asta.

so. dragostea sfarama barierele. ne iubim global. cu tot ce intra la pachet. pedichiura mea. servetelele tale cu muci. ciorapi tai purtati. mirosul meu de acetona la micul dejun. si sforaitul tau.

cu o precizare. ne iubim plenar pana la pee & poo. cu care noi, speciile barbat si femeie, avem parca mereu bariere diferite. dorinte inegale. principii de-o viata la care nu vrem sa umblam. si praguri diferite de suportabilitate.

relatiile difera mult intre ele. pe baza de pee si poo adica. cu unii parteneri imparti pee. si aici avem pee de gradul 1. sau pee de gradul 2. cu alti parteneri esti nevoit sa imparti si poo. care nu are, din cate stiu eu, subcategorii. slava domnului.

explic imediat.

eu femeie. cand incep o relatie serioasa. in care incepi sa te cunosti bine. tin cu dintii de intimitatea mea in materie de pee si poo. chiar daca ne-am contopit mintile. si apoi si trupurile. chiar daca cica nu vrem sa avem secrete. parca tot as vrea sa fiu cireasa singura cand pee & poo.

dar tu incepi repede sa pee cu mine de fata. fara sa ma intrebi. te intorci cu spatele. deja nepoliticos. in timp ce ma spal pe dinti.

si gata. aud clar ce se intampla. nu mai am cum sa te opresc. decat daca te omor. n-am inima.

asta e primul pas. pee de gradul 1. si de-aici o luam de-a dura pe tobogan. pentru ca odata creat precedentul. tu o sa pee mereu cu mine prin preajma.

o sa intri cand ma demachiez. cand bag rufe la spalat. cand ma admir in oglinda. o sa lasi usa deschisa la baie cand eu nu sunt in ea. ca sa particip cumva, oricum. la actul asta. menit sa ne uneasca si mai tare.

si de-acum nici eu nu mai pot sa pee singura. daca te rog sa iesi. te vexezi. daca dispar putin, vii dupa mine. sau imi zici sa nu inchid usa. ca ce e asta. eu pee cu tine. tu nu pee cu mine? credeam ca suntem deschisi. ce ai? draga mea, avem probleme in relatie.

ai asa o atitudine. tu, barbat. incat ma faci sa ma simt. cireasa obtuza. asa ca ma simt obligata sa contribui la aprofundarea relatiei noastre. ma stradui tare. intai nu iese. moare dorinta de pee. apoi iese cu gogaltzi. si neplacere. dar iese.

atat asteptai. acum esti sigur ca avem o relatie sanatoasa. iti anunti prietenii ca ti-ai gasit pe cineva. si apoi. ca sa pecetuliesti uniunea. intri cand eu pee. si pee si tu. in chiuveta. pee sincron. pentru o dragoste completa.

apoi, pentru ca ne iubim, facem dus impreuna. eu fac dus cu apa. pana la un punct. in care iarasi tu, cocosul in casa, decizi sa ne cunoastem mai bine.

si faci pee cu mine in cada. pee de gradul 2. si odata pornit, nu mai pot sa te opresc. cum sa opresti pee care s-a pornit?! doar daca te omor. n-am inima.

daca vreau sa ies. inseamna ca nu sunt de acord cu toate juice-urile tale. si doar am stabilit ca dragostea puternica si adevarata inseamna ca ar trebui sa fiu de acord.

asa ca stau. tu mai si zambesti. asa esti tu construit. din pee, poo, zambete si nonsalanta. eu fac meditatie tibetana. si corpul meu esential reuseste sa leviteze deasupra cazii. pana termini. si un pic dupa.

doar biata carcasa fizica a ramas acolo jos. cu degetele de la picioare stranse gheomotoc. ca sa minimizeze suprafata de contact cu cada. ca pisicile cand calca pe ud.

si intr-o zi. fara sa se intunece cerul a avertisment. fara sa inceapa cainii sa urle prin curti. fara sa se ridice caii brusc in doua picioare. si sa-si darame stapanii. o comiti. suntem in baie. si nu dai drumul la pee.

dai drumul la poo. cu mine in incinta. sau cu mine prin casa. cu usa deschisa. cand ma prind. sar ca arsa. dar e prea tarziu. cum opresti poo. cand s-a dat drumul la poo?! doar daca te omor. si n-am inima.

tu zambesti. faci poo si zambesti. e timpul sa ne cunoastem si mai bine. doamne, cat mi-as fi dorit sa fim invaluiti in mister.

cum e posibil sa fii atat de diferit? eu as vrea ca poo al meu sa ramana numai al meu. as vrea ca tu, oricine-ai fi, sa pleci in vacanta cand se intampla. sau sa faci overtime. sau sa iesi brusc. sa speli masina. si sa te imprietenesti cu un vecin cu care n-ai vorbit niciodata.

iar daca n-am incotro. si esti cumva prin casa. as vrea ca dupa ce eu ies. sa se blocheze usa de la baie automat. sa nu te lase sa intri. si sa fie afisata o lumina rosie intermitenta. si un sunet de avertizare. danger. pana niste agenti ai igienei dau verde.

ce-o avea de zis summit-ul de barbati? de ce vreti sa pee & poo cu noi? si, catre alte femei acum: va rog sa ma sustineti. sau nu.

trebuie dragostea sa contina si aspectele astea de pee si poo? sau nu.

cireasa comunitara

buna ziua. sunt another cherry si imi plac nu doi. ci trei barbati.

cred ca inima mea s-a pricopsit de curand, saraca. cu modul asta de a face lucrurile. ca rezultat al vremurilor astea tulburi. cand simti instinctiv ca nu e bine sa pui toate ouale in acelasi cos.

pentru ca da cineva mereu peste cos. din greseala. sau calca cu ura. direct in el. asa, din sport. si ti se sparg ouale. toate. si nu-ti place. asa ca pui oua si in alte cosuri. cu speranta ca macar unul din ele eclozeaza mai bine. si astepti.

prin urmare devii un freak. ca si cucul, in lumea lui de pasaret. cucul, batranul actor, pune oua in cuiburile altor pasari nestiutoare. care traiesc bine merci. pana cand le explodeaza sub nas o problema. cu mutra de cuc. cu-cu.

asa. imi plac 3 barbati. si, ce sa vezi. lor le plac, la randul lor, cel putin 3 femei. unul din ei stie ca stiu. dar spera ca nu-mi pasa.

altul stie ca stiu. si zice ca nu e ce cred. si ca nu conteaza deloc. si ca stie ca eu sunt desteapta. si nu ma uit la nimicuri de-astea. iar al treilea stie ca stiu. si zice ca nu e asa. asta mai ales, e mortal. va zic.

si stati sa vedeti. de 3 stiu eu. dar am banuieli destul de ferme ca pot fi mai multe. cel putin intr-unul din cazuri. deci suntem cel putin 7. daca nu 8 sau 9.

nu. nu vreau sa merg mai departe. si sa ma gandesc ca femeile alea se mai plac la randul lor cu un numar x de oameni. cel putin 3. care aia, la randul, lor, etc. nu vreau. dar vad ca trebuie.

asta inseamna, oricum ai lua-o, fac parte dintr-o o comunitate. cu intereseze comune si membri uniti. care tin unii la altii. si nu vor sa traiasca dezbinati si care incotro. ei vor impreuna.

cireasa incearca sa fie civilizata. si barbatii incearca. si cred ca si femeile cu pricina. suntem toti foarte bine crescuti. eu mai ales, am educatie de pension.

am facut scoala de muzica. am facut calarie. si stiu sa tin o cescuta cu ceai fara sa vars din ea pe drum. oricat de lung e drumul. dar cat de lung poate sa fie un drum cu o cescuta de ceai la tine? ma rog.

dar va dati seama. chiar si asa, e greu. e greu sa mergi si in vacanta intr-un grup mai mare. sau sa iei bilete la film. ca apar tot felul de probleme. d-apai cand vorbim de inima si derivate.

prin urmare inima mea sta si se uita. tampitizata, saraca. cum lucrurile care-i plac. ochii vad. inima cere. sunt ca bucatelele de puzzle.

care se imbuca cu alte bucatele. si tot asa. pana formam metropola asta intreaga. cu ramificatii si infratiri cu alte orase, sunt absolut sigura, de peste hotare.

cireasa e mai old school asa. din principiu. cand vine vorba de relatii. dar stiti cum e. cand umbli prin jungla. trebuie sa incepi sa urli ca lupii. altfel de mananca porcii. si te rad curcile.

prin urmare. cireasa comunitara saluta grupul barbatilor pe care ii place. si grupul femeilor placute de acestia. si, dupa ce isi face putin curaj, cireasa saluta si grupul barbatilor care le plac, in mod sigur, pe femeile placute de cei 3 barbati pe care ii place cireasa.

ce mai toamna. acopera-mi inima cu ceva. cu umbra unui copac sau mai bine. sau mai bine cu inima ta. ta. ta.