nu conteaza ca esti mic/daca te pricepi un pic/frisca se face usor/daca ai un fratior.
nici nu stie compania de frisca nesanatoasa la tub. ce intelepciune am cules eu din reclama aia de acum cine stie cati ani. de pe vremea cand eram o cireasa cu televizor la purtator.
ganditi-va putin. zicala asta iti da forta si curaj. in absolut orice imprejurare de viata. fie ca e vorba de un task dificil la job. fie de organizat un revelion. sau de dragoste si sentimente conexe ei.
dar nu consideratii generale despre asta vreau eu sa fac. ci sa vorbim pe concrete. am aflat de la petreanu ca maimultverde face o campanie de plantare de copacei care tine o saptamana.
si m-am repezit ca rata la muci (stiti vorba asta?). sa pun si eu osul firav de cireasa la marea plantare. alaturi de alti fratiori voluntari. alaturi de care am facut in final o frisca minunata.
m-am prezentat acolo dureros de devreme. pe o temperatura infricosator de scazuta pentru orice fruct, d-apai cireasa. am inspirat ger de sticla si am expirat cate un turture din fiecare nara. turturi care s-au lovit toata dimineata cu zgomot de pamant.
confruntata cu sapa si tarnacopul, m-am uitat la ele ca muta la biiiip. dar vorba asta o stiti? insa apoi le-am apucat temeinic. si fata cu parcela, am reusit sa termin pana la apus norma mea. un sir pana in padure.
am dat in branci 6 ore grele. timp in care m-am facut una cu pamantul. si ridicandu-ma am rezultat intr-o fiinta mai buna. si mai mandra ca am facut si eu ceva bun pe lumea asta.
am plantat in ritmuri altervative saltarete. copaceii au ascultat hot chip si the moods. organizarea, inclusiv muzica, a fost brici. e adevarat ca mi-a fost greu. a trebuit sa-mi iau liber de la serviciu.
mi-a crapat pielea pe diverse parti din corp. mi-a curs nasul in continuu. mi-au intrat tepi de ciulini prin manusi in labute. am gafait si m-am opintit si m-am suit pe lopata. si la sfarsit abia mai puteam sa vorbesc ceva, orice.
a, si m-au durut salele si a doua zi. de n-as fi putut cu siguranta sa fac sex. spre disperarea prietenului meu, daca as fi avut unul. dar asa am fost safe. n-a trebuit sa fiu pusa in situatia penibila sa refuz.
ah, iar m-am pierdut cu firea. oricum, satisfactia ca am plantat 40 si ceva de copacei, salcami. cei mai miiici salcami care s-au inventat vreodata. asa de mici ca abia puteam sa-i apuc de trunchiul ca un chibrit. ca sa-i plantez.
satisfactia a fost uriasa. nu-mi ajunge nimeni acum cu prajina la nas. sunt cea mai tare cireasa din parcare. pentru ca uite, am contribuit la asta. la 17000 de copacei plantati.
deci am asigurat pentru mine si pentru voi cetitori. un aer ceva mai curat, in viitorul apropiat. cand puii miiiici, mici de tot. o sa se transforme in copaci in toata regula.
copaci cu frunze prin care o sa fosneasca vantul. si o sa se strecoare picuri de ploaie. si o sa zboare pasari. si o sa se faca cuiburi. si o sa se ascunda oua.
sunt foarte happy. asa de happy ca abia astept sa ma duc la urmatoarea mare plantare.
duminică, 23 noiembrie 2008
pitica cireasa si marea plantare
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
Erai doar o cireasa cu intelect. Acu esti o cireasa cu intelect si mushki! :D
Norocul tau ca nu ai prieten ! :))))))
Vorba aia cu muta o folosesc si eu pentru ca mi se pare haioasa si de efect, dar nu am reusit niciodata sa aflu de unde vine. Si nici nu am avut niciodata o relatie cu o muta ... ;)
spor la munca...
@fyt: muschi plus intelect = love. devin pe zi ce trece mai fenomenala, nici nu stiu unde ajungem in ritmul asta. bine, o sa incerc sa ma linistesc:P si mie imi place mult vorba aia. dar nici eu nu-mi inchipui cum e treaba si cum se uita muta.
@dan gheorghe: tnx a lot, am terminat treaba, acum ma odihnesc. inca o data vreau sa te intreb daca ce ai comentat zilele trecute era de bine sau de rau:)
Corect este "rade ca muta la ..." si nu "se uita ca muta la..." ! :))))))
daca te-as fi rugat eu sa duci o cana din living pana-n bucatarie, ai fi zis ca esti obosita si ca eu cer prea mult! Hm!
@ anonim ->
Cireasa este o nemernica - nu duce cana, dar planteaza copacei ! Bad cherry ! Bad, bad cherry !
@fyt: asa e, nu stiu cum de am mutilat zicala, ca zau ca o stiam. si nu, ai te contrazic. sunt good, good cherry:P
@anonim: nu te-ai priceput ce sa-mi ceri. daca ma puneai sa sap in living, dupa ce inchideai caldura, era rezolvata:)
am auzit ca ar fi un lord, sau e doar un miliardar englez, dar cu o scranteala nobila, care cumpara mari bucati de teren pentru a le lasa sa creasca. paduri, zavoaie, orice da mamanatura de capul ei.
Mie mi-ar place sa fiu pentru cateva ore majordomul lui sfatuitor, ala care ii spune
Sir, Tamisa... !
sa ii soptesc: si valea asta,doua dealuri mai la stanga, un ses si ... aici sa incurajam facerea unui lac, nu?
si-apoi, pe locul unor foste Zlatne sau copse mici(doar partea industriala, sa nu se creada ca am ceva cu localnicii) as chema bucurenci sa evalueze situatia, sa-si dea cu parerea si sa starneasca gds-uri la impaduriri cu voluntari; si-as sta, usor obosit, cu lordul meu pe o colina sa ne bem ceaiul si ne-am uita dupa saltaretele funduri de cirese harnice puitoare de copacei. le-as da apoi si lor un ceai. cu rom
daca nu exista acest englez, il inventez
@about2run: am citit cu atentie, de mai multe ori, commentul. de-aia mi-a luat asa de mult sa raspund:). so, zic eu ca n-avem nevoie de englezi ca sa ne simtem bine si sa facem treaba ecologica. s-or gasi si aici oameni de bine:).
cat despre saltarete funduri in ritm de ceai, nascand copacei, cred si eu ca e bine. sa te uiti la ele si sa le incurajezi.
da' de ce nu ai plantat cireşi? gelozie cruntă?întreb, nu dau cu parul (din lemn de cireş, dar desigur), mai ales că-mi plac cizmele.
haha monica, nu aveau ciresi. si nici macar visini, care sunt verisori buni nebuni. asa ca am bagat salcami si nu imi pare rau.
Trimiteți un comentariu