Trebuie neaparat sa-mi pun sosete de bumbac.
Asta trebuie sa fac, inainte de orice. Sa-mi gasesc cele mai comode sosete de bumbac pe care le am prin livada. Si sa le trag pe picioarele mici de cireasa.
Este firul rosu conducator ce imi trece in mod obsedant. Prin samburele de cireasa sculata impotriva firii. E abia 6 fara un sfert, cand toate fructele dorm. Si eu plec in dimineata asta la Istanbul, pe inima goala.
Ma bag apoi pana la brau in dulap. Sunt in cautarea perfectiunii, in cutia cu sosete. Scap inauntru si inot pe spate, cu miscari largi. Pritre tesaturi roz bombon si galben serbet de lamaie.
Dau peste sosete cu roi de stelute. Sosete cu ghirlande de flori. Sosete care parca nici nu sunt sosete, ci hainute de fluture lipite impreuna. Le dau deoparte cu aripioara de cireasa-pestisor.
Inot bras si ma zbengui, iscand stropi de licra in jur. Si in sfarsit la vad. Albe, stralucitoare, pufoase ca insusi cocolino. Stiti, luptatorul impotriva materialelor tari.
Vezi doamne, ratiunea din spatele sosetelor. Fiind ca daca tot conduc 11 ore, macar sa am picioarele bucuroase. Cu degete culcate confortabil pe pernuta de bumbac moale si pufos.
Analizand toate astea. Mi-am dat apoi seama. Asta este un gand izvorat dintr-o maturitate recenta. Abia ajunsa, ea insasi, la maturitate. Cireasa nu s-a gandit in viata ei in felul asta. E prima data.
Am crezut ca e ceva trecator. Dar nu. Plecand de la Istanbul spre Bucuresti, am avut acelasi gand. Sa pun neaparat sosete de bumbac. Generatoare de multumire neconditionata pentru picioare.
Si gandul asta a mai fost insotit de inca unul, din categorie geamana. Sa-mi scot sutienul. Am in fata 11 ore de covrig, o vama turca, una bulgara, una romana. Fara sutien pot infrunta mult mai bine toate astea. Deci zbrrrr cu el, in valiza.
Uimita de asa ratiune, noua pentru cireasa. Ea si-a dat seama. Ca in sfarsit universul incepe sa capete sens pentru ea. Ca lucrurile se leaga intre ele intr-un sistem ordonat.
Si ca probabil urmeaza sa-si ia umbrela chiar daca afara e soare. Ca nu se stie. Sa ia un fular de lana de pus in jurul soldurilor. Preventiv pentru curentul care nu a deranjat-o niciodata.
In viitor se pregateste sa-si ia periuta de dinti oricum. Ca poate doar-doar o ramane peste noapte. Si trebuie sa aplice un periaj corect, chiar si in delegatie. Niciodata nu poti fi prea prevazator.
Gata cu cireasa aleatorie. Va previn ca acum sunt de-o intelepciune sora cu senectutea. Sunt cireasa care emana maturitate rodnica prin toti porii.
sâmbătă, 9 mai 2009
cireasa si maturitatea rodnica
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
*cough* Sosete de bumbac zici? Isn't this a coincidence :P
Prima parte de articol este dementiala ! Bravo, cireaso dilie si inteleapta ! :)
O ciresica aleatorie cu o sosetuta matura. Foarte sympa!
@Jola_Goddess: cum asa?:) trebuie musai sa stiu!
@FYT: cireasa dilie cu folos multumesc publicului fidel:)
@LZ: hihi
de cand am descoperit acest blog si am remarcat prolifica creatie a cireselor imi tot pun intrebarea cum este posibil sa scrii atat de usor o asemenea ritmicitate? Pe langa explicatia care tine de domeniul profesional al cireselor abia acum imi vine si o a a doua, dom;le... auto-provocarea... adica, pe intelesu tuturor, d-ra cireasa isi intinde aleator pe desktop o poza oarecare de pe net (gen asta cu sosetele de hansel&gretel) si nu se urneste din fata ei pana nu concepe ceva in scris... este si asta o performanta...
@Andre: oh, trebuie sa destram mitul exprimat de tine mai sus. mereu poz este aleasa dupa ce textul s-a savarsit. iar faptul ca imi vine atatea idei este salutar, sa faci te rog incantatii sa ma tina tot asa. pentru ca imi place locul asta:)
apropos de poze... si eu am dilema asta de cand te citesc: le iei de pe un anume site, sau rascolesti pe net, aleatoriu, in cautarea imaginii potrivite?
Daca vrei musai sa stii, just click on my name :)
Trimiteți un comentariu