vineri, 13 noiembrie 2009

lumea mea e buna

cherry-tree copy

Am plecat de acasa dimineata in graba, ca de obicei.

Am stins radioul, am fugit in baie sa pornesc masina de spalat. Am insfacat sticluta in care iau cafea la job. Am luat sacul de sport pe un umar. Plasa cu mancare pentru pranz in cea de-a treia mana. Si incrosnata asa, am iesit val-vartej pe usa.

Ceva n-am facut ca de obicei. Am lasat cheile in usa, pe dinafara. Si usa descuiata. O invitatie pentru orice raufacator in a veni si a-mi devasta feng shui-ul. Ca altceva nu pot sa-mi inchipui ca are de luat.

Am reusit performanta incredibila sa nu am nimic de valoare in casa. Am lucrat mult la asta si pana la urma mi-a iesit. Casa mea e plina dar plina cu nimicuri care nu ar distra pe nimeni.

Cine sa fuga, de exemplu, cu al meu covoras Ikea rosu din bucatarie? Cui sa i se para ca daca imi sustrage cosul de paine, a apucat pe Dumnezeu de un picior si poate sa-si refaca viata? Asa ma gandeam si eu. Nimeni.

Deci un hot ar fi complet dezamagit de foloasele pe care le-ar extrage. In urma unui risc asa de mare.

In plus, de unde sa stie hotul de cirese ca la mine nu e chiar nimic interesant de gasit. Un om pus pe faradelegi ar putea gandi. Cireasa are masina. Deci cireasa este bogata.

Cheile au ramas asa pana la 7 seara. Cand vreau sa intru in bloc, nu reusesc. Ca nu gasesc manunchiul. Noroc ca vad usa scarii deshisa. Si zic sa urc macar pana la mine. Asa, chiar daca nu am cum sa intru in casa. Macar sa ma uit cu jind la usa inchisa.

Ajung si, surpriza incredibila. M-am mirat un pic dar nu mult. Am inceput sa trebalui prin casa si mi-am dat seama de un adevar incontestabil. Lumea mea e buna. Lumea in care traiesc eu, lumea pe care mi-am croit-o cu atentie, e buna.

Nu cred deloc ca e o intamplare ca am gasit cheile tot asa cum le lasasem cu 10 ore inainte. Intr-un moment de nebunie destul de tipic cireseasca.

Probabil ca daca cireasa era genul paranoic. Cu frica de oameni si de hoti. Cineva o calca in orele alea. Si ii fura boii de la bicicleta. Dar na, macar incerca. Dar, asa. Cand cireasa crede ca oamenii sunt buni. Uite rasplata. Livada mea e buna.

Si asta-i a doua cea mai mare realizare a mea, dupa divort.

7 comentarii:

mimi spunea...

la ce etaj stai? :D

nina spunea...

Eu daca eram vecina ta si vedeam cheile uitate de cireasa in usa, inchideam cu grija si luam cheile la mine. Tie iti lasam un bilet sa stii de soarta lor in caz ca te intorci prea devreme, caci daca veneai la ora obisnuita, gaseai o cina calda gatita la tine acasa, de mine, vecina.

Misaki spunea...

Si eu cred ca oamenii sunt buni...in proportie mai mica in Romania insa :)) Serios acum, eu mi-am recuperat paltonul uitat in avionul spre Tokyo si un portofel cu bani si acte uitat la centru pentru studenti straini. Iata cum gandirea optimista nu naste monstri :))

antiquescoffee spunea...

Si mie mi s-a intamplat. Doar ca eu intram in casa si imi lasam cheile pe dinafara.Bateau vecini la usa si ma atentionau.
Lumea e buna. Nu-i acordam noi destul credit.

another cherry spunea...

@mimi: la 2, hihihi. deci foarte aproape de potentialul hot, daca e.

@nina: unde stai, ca vreau sa ma relochez negresit, dupa asa discutie:)

@Misaki: mi se pare foarte tare intamplarea ta. da, si eu cred ca oamenii nehoti sunt raspanditi destul de inechitabil pe glob:).

@antiquescoffee: da, chiar cred asa. si lumea mai e si cum ti-o faci.

Povestiri spunea...

Eu am dormit o data cu cheile pe dinafara... putea cineva sa ma fure pe mine!!! dar totul a decurs firesc (mai putin cand am cautat cheile prin casa timp de o ora ca sa pot iesi, pana am apasat pe clanta)

another cherry spunea...

@Povestiri: pentru ca stiu eu, lumea noastra e frumoasa. stiu sigur asta.