cireasa razbita de meschinatati

e decembrie si pe langa lumina sarbatorilor. care sa dea Dumnezeu sa mi se verse cu ropot de ploaie de vara in sange. mi se mai varsa si tot felul de probleme. tot in sange.

sa le zicem aspecte meschino-suparatoareo-administrativo-financiaro. care mi se infatiseaza ba ca niste mirese. in vestmant de plicuri albe. sau batand cu pumnul in geam. sub forma de lipsuri. adica aceste guri stirbe din viata unei cirese.

dimineata cand ma scol. facturile danseaza deja intr-un ritual asemanator cu cel al negrilor bantu. se tin de mana cu manutzele lor mici de facturi. fac un cerc sus pe masa, in jurul prajitorului. si chitzaie ca niste tampite. ca sa ma scoata din minti.

cand ma vad, se spulbera care incotro. dar in timp ce beau cafea. imi urmaresc ca niste viezuri fiecare miscare. si cate una mai indrazneata vine si ma trage de par, pe la spate. alta imi infige un deget rece si subtire in coasta. si tot asa, pana ies pe usa.

ma scoate din pepeni in special factura aia pe care o primesc. pentru ca mereu zic alo. alo. alo. dada, aia care vine la toti lunar. la mine se pare ca ajunge. (de fapt sunt sigura, desi nu am calculat chiar exact. ca nu-mi vad capul de treaba). deci la mine ajunge cam la 15-maaaximum 21 de zile. adica in continuu.

se intampla asa. ma someaza intai un robot, apoi femeia aia. plateste cireaso. sau inchide pliscul. pentru ca iti luam piuitul. si degetele-ti suave nu o sa mai tropaie pe taste. plateste cireaso. sau iti punem sechestru pe vorbe. si tu nu poti fara vorbe. hihi, chicoteste nelalocul ei operatoarea.

si apoi cea de la gaz. care imi sta ca un pietroi greu pe inima. ce sa va zic. e ca un mic mort care vine des. tinand in plisc vesti proaste.

deja stiu consistenta plicului. si pot sa banui ce contine. nu e pentru cei slabi de inima. cu toate astea e bine de stiut. la mine in apartament. bate mereu o briza racoroasa. cat sa ma tina tanara. si cu simturile treze.

si la intervale rare. dar in mod sigur de craciun. vine asigurarea de livada. plic alb cu o geana de albastru. si cumva, prin niste procedee care mie-mi scapa. cand vine ea, se vorbeste pe la spatele meu. si organizeaza cumva concertat. sa pice mereu cu terminarea tuturor cosmeticelor scumpe. cu care se intretine pielea subtire de cireasa.

si la coada, niste plicuri mai meschine. mai subtiratice si mai iertatoare. dar care impreuna fac ca puterea lor. sa se umfle cum umfla drojdia de cozonac coca gospodinei. unde-s multi puterea creste/si cireasa nu sporeste. canta timid prestatorii de servicii.

si zdranc! mi se termina mereu benzina. ciudat pentru ca ma misc intr-un cerc destul de penibil de mic, geografic vorbind. deci de ce asta. n-as putea sa zic. si ma incurca grozav.

lipsa ei vine cu doua probleme. 1. bani. 2. eu nu stiu sa pun benzina. deci trebuie mereu sa merg la o statie speciala. pentru cirese fricoase si handicapate tehnic. unde sa fac o mereu o reverenta. in fata unui domn cu sapca. sa faca el ritualul.

nu toate benzinariile au domni cu sapca. si nu toti domnii cu sapca sunt liberi sa ma ajute. cand e tare aglomerat. lumea claxoneaza cireasa. pentru ca ei nu inteleg de ce eu stau. si astept. oare ce astept.

ce planuri financiare mai am eu pe decembrie? pai uite, am turnat un borcan cu ulei in laptop. nu incercati asta acasa. sau daca totusi aveti chef de ceva extrem. sa stiti ca va costa 135 euro si mult stres.

apoi s-ar putea sa ma doara o masea. inca nu a dat semne. dar am incredere. masea duranda = 80 euro si mult stres.

e decembrie. si pe langa zurgalaii pe care ma bucur ca-i aud. mereu sunand in capul de cireasa. imi suna si apa in cap. de atata zbucium. ca sa gestionez cashflow-ul din livada.

dar ce nu ma omoara, ma intareste.

femeile si scrisul

unii dintre voi stiti ca am si eu un loc de munca.

cireasa, cireasa, dar trebuie sa mananca si gura mea ceva. am mai ciripit despre asta. am privilegiul sa scriu zi de zi. cam ce-mi trece mie prin cap. la site-ul hotcity. adica unde oras fierbinte unde ma plimb toata ziua.

e, aici am inceput noi un proiect care ne place tare mult. si anume sa sustinem blogurile bine scrise de femei. adica sa le aducem mai in fata. ca multe sunt asa de placute ochiului si mintii.

in proiectul asta. eu am luat 3 interviuri, cu bloggerite de frunte. pentru ca e duminica si suntem in carpe. daca aveti chef sa le cititi, sunt dupa cum urmeaza.

interviul, cu ciupercutza. o bloggerita care a simtit tare mult. ca blogosfera feminina e de sustinut. uite ce a facut ea. apoi interviul copilei blonde de la siblondelecgandesc. si last, but not least, interviul cu bad pitzi de la pitizpoanca.

have fun. si nu va pierdeti cu firea. duminica e o zi grea. dar pentru toata lumea.

apetitul pentru judete limitrofe

de cand eram mica am stiut. ca barbatii ardeleni sunt cei de dorit. ca acolo sta magia.

de fapt oricine stie asta. oricine care nu e ardelean. stie ca asta e rasa cu care trebuie sa te asociezi. la nunti, botezuri si inmormantari. adica in viata, in general.

numai cand aud vorba ardeleneasca. si ritmul ei. stiu ca nu se poate intampla nimic rau. ca totul e corectabil. ca daca bunavointa e, totul e. si eu bunavointa am. mi s-o dat cu carul. nu cu paharul. cand s-o-mpartit norocu.

si totusi, desi mi-e clar. ca si informatie. cand vine vorba de pus in practica. se spulbera tot. pe-o ureche imi intra. pe alta imi iese imediat. sau poate unde nu sunt destul ardeleni. sa se dea domnule cate unul, sa ajunga la toti.

nu stiu exact care e problema. de ce nu pot si eu, o cireasa constienta de telul ei. sa am un prieten ardelean.

dar cum vad un barbat dintr-un judet de pe-aici, de prin campia romana sau regat. imi sfaraie calcaiele. mie imi plac de mor, s-a demonstrat. constantenii. prahovenii. dambovitenii. ilfovenii. barbati obisnuiti cu ciulinii baraganului. si cu arsita si greul.

barbati care cand erau mici. se plimbau prin orase. cu centre muuuult mai uratzele decat ardelenii. barbati care n-au influente din culturi mai serioase. cum ar fi aia germana. si aia ungureasca. barbati nelaterati. romani 100%, cu sange navalnic. si obiceiuri pe masura.

si acum sunt in mare cautare. de vreun vajnic barbat giurgiuvean/ialomitean/calarasean/teleormanean. n-am cunoscut nicunul. dar sunt sigura ca-mi plac la nebunie. n-au cum sa nu-mi placa. simt asta. anyone?

vreau si eu sa dansez cu familia prietenului meu la vreun eveniment important o geampara. si cu un ardelean n-o sa am sansa asta niciodata. vreau ca prietenul meu sa fie obisnuit cu vantul de iarna. care bate cumplit in orice judet din jurul bucurestiului.

vreau sa stie si sa poata si sa vrea. si daca are chef, sa traga repede de volan. si sa depaseasca toata coloana de la stop. si sa se puna el primul. vreau sa fie iute. si smecher. si sa razbeasca acolo unde ardelean. fie el cat de bun. n-ar razbi niciodata. pentru ca este prea absurd de corect.

imi plac barbatii care n-au mama, n-au tata. care stiu sa se lupte pentru teluri superficiale. care cauta luxul si placerea. si care nu se dau in laturi de la nimic. atunci cand li se arata posibilitatea unui covor rosu. intins in fata. ca o amanta.

trebuie sa recunosc. ca oricat de buni ar fi ardelenii. eu caut barbat din judet limitrof bucurestiului. cu obligatii sau fara. nici nu mai conteaza prea tare. parca te mai uiti. rog seriozitate.

such a perfect day

dimineata ma trezesc cu diaree deja instalata in corpul de cireasa scuturata de spasme. incerc eu sa o domolesc in fel si chip. ii vorbesc frumos. hai fata, tocmai azi? am treaba ca la balamuc.

cand vad ca nu tine, tip ca o isterica. macar sa o sperii. diareea, nimic. still there. u know where. (aici vine semnul de fata rusinata). mai incerc un tertip invatat de la o cireasa disparuta.

incerc sa o trimit inapoi, pe diaree. unde inapoi? nu stiu exact. din tara de unde a venit. merge si nu prea. ma rog. reusesc sa ies din casa. trebuie sa ies. pentru ca am ora la ginecolog.

intarzii in trafic si imi dau seama ca pot pierde programarea. trebuie sa dau bice. fortez o batranica sa treaca strada mai repede decat ar fi vrut ea. batranicile mereu vor sa treaca incet taman cand eu ma grabesc. asa e soiul lor.

mijesc ochii de werewolf. si arat demonstrativ o gheara plina de gheare si par sarmos. unor barbati furiosi ca cireasa se grabeste mai tare ca ei. si sperii de moarte niste femei care tin de covrig delicat si incurca treaba grozav. si nici macar nu inteleg asta.

ajung intr-un loc dezolant. cu multe spitale. caut loc de parcare. nu gasesc. timpul trece. stresul escaladeaza. nu poti pierde o ora la ginecolog obtinuta cu greu si cu tot felul de interventii, de azi pe maine.

e la fel ca la coafor. stilistii si ginecologii te tin minte toata viata. daca nu respecti regulile. dentistii sunt singurii care inteleg.

inventez un loc de parcare. impingand niste gunoaie. ies ca o furtuna. imi cade telefonul intr-o balta. mica, dar cu noroi. il iau dezgustata, dar nu am servetel. il tin cu doua degete. si incep sa alerg. suferind de crampe. stiti voi de la ce.

din gunoaiele ciufulite de mine. se starneste un caine care se ia dupa mine. si ma alearga maraind la mine ca un orc din fratia inelului. fug eu, fuge si el. innebunita de frica. ca el n-o fi apucat sa ia micul dejun. si o blonda cireasa miniona pare exact the thing.

si transpirand abundent, imi vine ideea salvatoare. invatata tot dintr-un film american. ma opresc pe loc, ma intorc. si marai la el cu ochii iesiti din cap. nu latru, doar marai. si ma si fac spre el, asa.

cainele ramane bushbe. pufneste in ras, asa mi s-a parut. si ii trece pe loc pofta de a ma mai haitui. se intoarce cu o expresie care zice mare ti-e gradina, Doamne. si pe-aci ti-e drumul. pleaca cu sentimente amestecate.

transpirata si inca rosie la fata de surescitarea luptei. incercand sa gestionez bine diareea. cu telefonul plin de noroi tinut cu toata mana plina de noroi acum. (de frica am strans pumnul). ma prezint la ghiseu. sunt indrumata catre o camera.

acolo dau peste o femeie noua. o femeie araba, draguta. deschid picioarele anevoie. e singurul loc unde le deschid de nevoie si nu de voie. ce porcarie. imi zice sa ma relaxez. sa te relaxezi tu cu familia ta. cand ti se face chestia asta. brrrrr. diferente culturale, ce vrei.

imi da niste pilule. si scrie 2 biletele de mana, pe 2 postituri. ma intreaba daca vreau si eu unul. de ce as vrea, zic. ce scrie pe el. ca sa va zic daca vreau. scrie ca astazi, 4 decembrie, 2008, nu sunteti gravida.

a, zic. multumesc frumos. nu, nu vreau. luati-l dvs si pe al meu. e o zi mare, intr-adevar. va rog sa dati si pe statia interna a spitalului, daca aveti. si imediat dupa. melodia last christmas i gave you my heart.

ies. ma rog sa ma intalnesc cu tortionarul meu de adineaori. ca sa-l umilesc. acum ca am invatat cum. oricum am chef sa mari din rarunchi la cineva. si el ar fi perfect. dar cainii nu vin cand ii cauti. cainii si marile iubiri. toata lumea stie asta.

ajung la birou. si ma uit cu suspiciune la dana. sigur trebuie sa se intample ceva si aici. zilele proaste sunt proaste pana la capat. dar dana nici nu ma baga in seama. ce chestie. asculta ceva brit rock. si invarte o suvita de par. ok.

cand ajung acasa, observ ca mi-a iesit un corn in frunte. si ma apuca o noua serie de diaree. asa ca incep sa fredonez o melodie buna. dintr-un film bun. si imi iau o bere.

pentru ca da. am scapat cu viata din such a perfect day. si, cum zicea scarlett o'hara? si maine e o zi. mrrrr. ham-ham. miau-miau.

despre masturbare si alti demoni

stiu, nimeni nu se masturbeaza. asta e premisa de la care am pornit si eu. cand m-am incumetat sa abordez asta.

normal, nici eu. nici n-am facut-o vreodata. nici nu o fac acum, cand vorbim. si nici nu planuiesc sa ma apuc, sfinte sisoe.

nici nu stiu de ce naiba ma intrebati asa ceva. imi face sila. e oribil si dezgustator si promiscuu sa te masturbezi. get a life, u people.

dar daca...uite. m-am hotarat. o sa cutez a spune adevarul.

voi ati vazut ce urat a fost weekend-ul asta? si ce urat este inca afara? pai si voi cu ce va ocupati timpul? adica ok, mananc. ma mai uit la televizor. daca am. dar uite ca n-am, na. a zis cineva ca poate-mi da unul. dar pana acum nu a venit, na.

asa ca ma uit la laptop. ma mai foiesc aiurea prin casa. iar mananc. fac lucruri administrative. dorm ca un purcel de lapte crocant cu mar in gura. dar tot ramane un timp t.

si atunci imi vine ideea. asa, ca o boare. sa ma masturbez. sa mai treaca timpul intr-un mod placut. pentru ca daca nu acum, atunci cand. si daca nu eu, atunci cine. si daca nu de ce, atunci cum.

jenant, nu? da, si mie imi crapa obrazul de rusine. asta e o situatie. cea mai simpla. dar mai e una. si mai si. stati sa vedeti.

masturbarea imi apare ca o optiune fericita. care implica liber arbitru. dar si un val de tandrete. se poate ceva mai nimerit?

pai ganditi-va putin. daca eu aleg sa fac sex tot cu mine. desi as putea sa fac, si chiar bine, cu altcineva. zau ca as putea. credeti-ma pe cuvant la asta. inseamna ca chiar ma plac. si asta e asa de tulburator de minunat.

cateodata arat asa de bine. imi sta parul cumva. poate cand sunt si mai slaba putin. si am o lumina jucausa in ochi. incat nu am cum sa nu cad rapusa de propria-mi imagine. si atunci imi zambesc in oglinda. si ma iau de mana. si ma trag in dormitor.

si in spatele usilor deschise iese un balamuuuuuc. de sta pisica-n coada. sau daca sunt indracita si nu mai am rabdare. ma arunc pe jos, acolo. si fac dragoste animalica. pe unde apuc.

alta data pur si simplu ma fac din vorbe. adica spun lucruri atat de interesante. intr-un mod asa de simpatic si creativ. incat n-am incotro. sunt sedusa pe data de asa carisma salbatica.

port un dialog nerostit de un erotism feroce. imi fac curte. ma infoi in jurul meu. ca un curcan care vrea sa praduiasca o curca. si desi ma impotrivesc o vreme. lasa-ma, lasa-ma. si incerc sa play hard to get. iar ajung in dormitor. normal. sunt slaba de refuz. nu pot sa imi rezist.

am auzit unele teorii cum ca poti sa orbesti. daca te iubesti cu nesatz. dar eu vad ca un soim. desi fac asta de ceva vreme. asa ca nu ma duc pe mine puritanii cu asa copilarii.

sa indraznesc sa intreb daca voi va masturbati? indiferent motivele? uite ca tocmai am indraznit. desi sincer ma astept la o tacere mormantala la comentarii. ia sa vedem.

dau drumul la marea slabire

mai sunt pana la Craciun 24 minus 3 zile adica 21 de zile adica 3 saptamani.

in care mi-am propus sa devin zeita frumusetii fizice. ca zeita echilibrului psihic sunt deja. si imi plac conceptele rotunde. nu jumatatile de masura.

recunosc ca startul este un pic mai greu. in acest moment premisele nu sunt tocmai prielnice planului meu.

marea slabire>>de ce

soldurile de cireasa emana rotunjimi ce ar lasa gura apa oricarui pictor renascentist. cireaso, lasa-ma sa te desenez. fac orice pentru asta. si ar face gura punga oricarui creator de moda la un casting. cireso, nu-ti dau creatiile sa le imbraci. ca mi le crapi.

abdomenul rotunjor poate fi cuprins in 2 palme, nu una. si sfideaza bluzele mulate pe care vreau mereu sa le port. spre a-mi pune in valoare nurii. iar manerele, ei bine de fapt aici se cam impute putin treaba.

manerele dragostei sunt vajnice. adica acum le vezi, poti si instinctiv iti vine sa te apuci bine de ele. daca ti-e frica ca aluneci in anumite momente. sau simti ca-ti vine rau prin preajma mea, din cine stie ce motiv.

marea slabire>>incotro

targetul este usor de atins. pot sa confirme toti reprezentantii de vanzari care citesc acest site. am de dat jos 3 kilograme, adica unul pe saptamana. floare la ureche, zic eu.

acum, va zic sincer. eu as putea sa raman si asa. pentru ca uite, telefoanele totusi zbarnaie innebunite. cireaso, unde esti? cireaso, te doresc.

pentru ca n-am mai putut sa muncesc de atatea intreruperi. am angajat temporar o studenta pe post de secretara. ca sa preia pentru mine, propunerile de revelion. si sa le dea un numar de intrare.

a rezultat un tabel cu urmatoarele rubrici. nume, prenume, meserie (nu vreti sa stiti), varsta (nu vreti sa stiti), propunere (scurta descriere). apoi daca trebuie sa platesc eu sau nu (unde trebuie, e trecut un X cu rosu). si destinatia + durata (daca e cazul de plecat).

plus o coloana destul de optionala, cu "daca propozantii mai au de adaugat ceva, orice". aici e mare balamuc. unii au tacut chitic. altii au zis tot felul de prostii. altii m-au injurat (aia n-au nicio sansa, sa stiti).

altii au rugat-o pe secretara, la telefon. sa deseneze o lacrima. un cadou. un catel. un pahar de cocktail. o frunza. un covrig. o steluta. un os. o cafea cu aburi. o para (?). un clovn. un ciocan. si tot felul de alte icon-uri. ce le-a trecut lor prin cap.

acum, astazi suntem la pozitia 328. si asta fara sa numar capul de tabel. deci suntem ok. dar vreau eu sa slabesc. ca sa pot manca de sarbatori tot ce am chef. si deci sa pun la loc.

marea slabire>>tendinte

si acum vine si partea mai nasoala. gata cu vorbaria si explicatiile. ce am de facut. este sa merg la sala de 4-5 ori/saptamana in loc de 3. sa scot pufuletii/nutela/dulceata de la micul dejun. untul ramane.

sa mananc mai saracacios asa, in gust, la masa de pranz. sa nu mananc intre mese. si sa iau cina frugala. ca si cum as fi un calugar. si nu o cireasa pofticioasa. undeva pe la 6 jumate maximum.

cam dur. dar m-am comis, asa ca o fac. ce vreau sa stiu este daca se asociaza cineva cu mine in proiectul asta. sa imi tina companie. ca singura nu e fun.

deci azi dau drumul la marea slabire. si as aprecia daca ma incurajati sa razbesc. si daca ma intrebati cand o veni vremea, pe 22 adica. daca am reusit. pentru ca asta ma face sa ma rusinez. si sa trag si mai tare.

va multumesc pentru ganduri bune. si pentru atentie.

cireasa imbratiseaza fara discernamant

intre ora 12 si 1 jumate. am imbratisat de ziua nationala 49 de persoane necunoscute. bucata cu bucata. adica vine o imbratisare la cate minute? si pe alocuri am mai participat si la cate un group hug. deci numarul nu e tocmai just.

cred ca au fost, din prea mult entuziasm. si vreo 7-8 saruturi. dintre care cel mai mare procent pe obraz. unul pe gat. altul aproape cu limba. plus unul-doua in aer. dupa modelul cand sarutul venise. cireasa plecase. asta de mai jos e afisul meu.



mai multa lume m-a ridicat in brate si ma invartit. probabil e un gest reflex la cat sunt de mica. iti vine sa faci asta. de multe ori sunt tratata ca un pet. asta pana cand musc. azi mi-am tinut inveliti in vata coltii de cireasa feroce.

mi-a venit sa cer vreo 2 numere de telefon. m-am abtinut. altora le-a venit si lor sa-mi ceara mie. s-au abtinut. doar nu era o intalnire free dates. ci una free hugs.



cativa oameni au plans. altii nu mai voiau sa-mi dea drumul. la altii nu mai voiam eu sa le dau. era asa de bine. stai aici, cu mine. unde fugi. altii s-au ferit de mine ca de dracul, ingroziti ca s-ar putea sa-i ating. dar astia din urma, putini.

unii stiti deja cu ce se mananca. dar pentru cei care nu, free hugs e o inventie a unui australian, care are urmatoarea poveste. el a muncit in strainatate o vreme. si cand s-a intors acasa. si s-a simtit teribil de sinistru de oribil de singur.



si in loc sa-si planga de mila singur acasa. cum am face majoritatea dintre noi intr-o atare situatie. in fata televizorului, cu o pizza primitoare langa el. dupa ce a discutat mai mult decat trebuia cu livratorul chinez de pizza.

el a iesit in centru la el acolo. cu un carton pe care scria free hugs. adica s-a expus unui penibil fara de margini. pentru ca multi suntem singuri, chiar cu lume in jur. dar n-am recunoaste asta nici in ruptul capului. mai bine murim. e umilinta suprema.



intai nu l-a bagat nimeni in seama. apoi s-a incumetat cineva. l-a imbratisat. si atunci s-a dat drumul la o intrega isterie mondiala.

care implica, si nu se mai termina de atunci incoace. milioane de oameni imbratisatori profesionisti, care racoleaza amatori. adica alti oameni necunoscuti de pe strada, dornici de putina atingere dezinteresata. si niste afectiune.



de cativa ani, free hugs face inconjurul lumii in continuu. pentru ca si bucurestiul a inceput sa fie pe harta din punctul asta de vedere. adica tot felul de curente si idei care circula prin lume. s-a intamplat de mai multe ori si aici.

ultima data ieri. in mai multe orase mari din tara. in acelasi timp, la aceeasi ora. am fost multi, cateva zeci. uitati-va mai jos cum se uita dl. beligan la noi, de pe tnb. sigur, ideal e sa imbratisezi oamenii care iti par ca ar avea cel mai tare nevoie de asa ceva.



dar o selectie personala nu ai cum sa nu faci. si cand simti repulsie. nu te duci sa imbratisezi. daca esti normal la cap. eu zic ca sunt. desi aud murmure in public.

rezultatul e ca. dupa o ora de imbratisari. te simti incredibi de puternic. un fel de mic Dumnezeu. pentru ca ai reusit sa faci o zi cetoasa si urata. mai frumoasa si mai plina pentru niste oameni.

dar ca sa fiu sincera. eu nu fac asta pentru altii. eu, cireasa egoista, fac pentru mine. sentimentul meu e incredibil de bun. ma simt fericita. si imi vine sa sar intr-un picior. taraind dupa mine galetusha plina de energie buna de la oameni multi.

am imbratisat de-am spart. fara discernamant. si ma simt grozav. voi vedeti ce vara e afara?