berlin, have mercy on me

2 zile la berlin fac cat mai multe normale. ca-n bancurile cu fat frumos care crestea fara discernamant.

m-am dus cu inima mica, m-am intors cu mintea funda.

am stat la un american nebun, care se credea buricul berlinului si parca juca mereu intr-un film. avea haine si vorbe potrivite ca sa-si sustina rolul, iar noi eram also starring pe langa el. a fost fun.

nu stiu cum arata berlinezii. eu si a cherry am petrecut cu doi suedezi cu nume creative. johann care arata ca un elf, si johannsen, care era tamplar si construia case. apoi m-am distrat extraordinar cu o echimoasa superba si 7 staruri rock britanice.

de la o quebecoisa am invatat ca atunci cand vrei raspunsuri fundamentale pentru viata ta, pleci undeva. de la josh, uriasul din LA, ca raspunsurile le si capeti odata ce ai ales sa purcezi in calatorie.

ce am vazut acolo? berlinul e facut mai mult din oameni, nu din locuri de vizitat. asa ca mi se pare, dupa ce am prezentat suita de mai sus, ca am vazut tot ce trebuie.

orasul asta nu te lasa sa dormi in papuci. iti propune mereu ceva, iti da ghionturi cand vrei sa te odihnesti. iti sufla in ceafa.

acum am cearcane si ma resimt, dar simt ca trebuie sa ma intorc. sa incerc sa inteleg, dar si sa contribui cu ceva la nebunia generala.

berlin, pazeste-te ca vin. dar ai mila de mine.