Mos Craciunul meu personal

cred ca a venit timpul sa recunosc.

am un Mos Craciun personal. pe bune, am.

adica atunci cand imi doresc un anumit lucru, vb cu el si el imi indeplineste dorinte. nu ii cer lucruri absurde. ii cer lucruri pe care stiu ca poate sa mi le dea. si mi le livreaza. e asa de buuuuun!

marea smecherie e ca pot sa apelez la el in orice anotimp. adica uite azi, de exemplu. e primavara si copacii sunt infloriti roz. iarba verde a explodat prin oras. de-aia mi-am si amintit de el. Mos Craciunul meu personal miroase a iarba si are si ochii de culoarea ei.

am sunat, are un numar. Mos Craciunul meu personal e pe vodafone. nici macar nu e un numar din ala special. si eu sunt pe vodafone. ce intamplare.

mi-am exprimat o dorinta sincera. a zis ca se poate. cu o intarziere doar de o zi. era prins cu ceva la cta.

desi e Mos Craciunul meu personal, mai are probabil niste treaba administrativa. pt. ca in mod sigur de implinit dorinte nu mai indeplineste altcuiva. asa vreau eu sa cred.

exista si niste reguli. nu ii cer niciodata lucruri fizice, ci emotionale. si el vine cu tolba plina si descarca la usa mea o gramada de goodies. ochii imi iau foc cand vad ce mi-a adus. despachetez totul cu mare grija si emotie.

deci nu imi aduce lucruri palpabile. nici nu-mi tb. pe alea pot sa mi le iau si singura. de la mall sau de aiurea.

in plus, nu pot sa cer lucruri in fiecare zi. poate ca are dreptate cu strategia asta. altfel nici nu m-as mai bucura cand ar veni. asa e cu toate lucrurile.

aaaa, si sunt mereu cuminte. si el stie cumva, si de-asta si functioneaza lucrurile cum tb.

sunt o norocoasa. nu cred ca are multa lume asa ceva.

el imi aduce veselie, prospetime si alte sentimente care tin cald. darurile lui sunt ca o paturica buna cand ti-e frig.

mi-e frig in aprilie. vino, Mos Craciun. te astept ca si cum.