A fost o vreme cand ajungem tarziu acasa pentru ca nu mai suportam sa imi vad sotul in ochi.
La ideea ca intru in casa si il gasesc dormind un somn apropiat cu cel de veci, fugeam degraba. Oriunde vedeam cu ochii. Si ma inchideam in coafor si porunceam sa mi se invarta parul cu peria.
O data la doua zile mergeam la coafor si stateam cate o ora si ceva. Inelus invartecus roboteau coafezele pe langa mine. Eram cea mai coafata femeie din oras. Atunci, cred, nu eram chiar o cireasa. Ci umbra unei cirese. La capatul puterilor. Asta a fost odata.
Acum ajung tarziu acasa posibil din trei motive. Din cauza unei femei, a unui BMW sau a unui om din provincie. Toti trei sunt soferi. Si toti trei s-au aflat la covrig aproape de locul prin care trec zilnic. Cu ceva timp inainte ca eu sa trec pe acolo.
6 minute. Atat dureaza sa se petreaca un dezastru in trafic. Am studiat problema cu atentie. Am intrebat lumea. Am batut Bucurestiul in lung si-n lat.
Asta trebuie sa fie explicatia pentru care unele zile sufera de o viermuiala fara seaman pe anumite artere. Si alte dati, desi pe drum sunt iesite aceleasi masini si aceiasi soferi rai, e cat de cat ok. Deci teoria cireseasca suna asa.
Inainte sa trec eu prin valoarea asta rea de masini prinse in trafic, pe aici au trecut in acelasi timp cel putin doi soferi din categoriile expuse mai sus. Ori o femeie cu un om care nu cunoaste orasul. Ori un BMW cu un om din provincie.
Ori o femeie cu un conducator de BMW. Ori doar o femeie, din provicie, care conduce un BMW. Buuun.
Ei fac ceva rau. Se poarta nesimtit sau absurd cu ai lor colegi de trafic. Si pentru ca it takes two to tango, lucrurile incep sa miroasa urat. Ajutata si de infrastructura nefericita a orasului, coada rezultata dintr-o astfel de incurcatura se va perpetua pana vine noaptea.
Dupa o astfel de lovitura in plex data de femeie, BMW sau provincial sau combinatia intre ele, traficul nu mai reuseste sa se puna pe picioare. N-are importanta la cat se petrece incidentul. Poate sa fie si la 11 dimineata. In mod sigur n-o sa mai izbutim s-o scoatem la capat.
Si trebuie sa astept o noua zi, cu un nou trafic, inceput de la zero. Doar asa poate se mai dreg lucrurile. Pe Polona trec mereu astfel de soferi, in grupuri mari. Ghinionul meu. Ca de-astea ajunge cireasa mai tarziu acasa.
duminică, 1 noiembrie 2009
de ce ajung eu tarziu acasa
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Saracuta de tine! De-aia merg eu cu mijloace de transport mai proaste, adica pe jos, cu metroul, tramvaiul, etc. Tine-ti nervii soro, ca nu merita sa ti-i distrugi pentru categoriile astea de 2 bani.
e foarte interesant. apreciam postarile tale. dar ce naiba ai cu provincialii? eu stiu ca orice conducator auto din bucuresti deranjeaza intr-un mod foarte evident "provincia", cum ii zici matale Romaniei edevarate, pe spatele careia traieste marea masa de nesimtiti ai capitalei. leaga-te de ce vrei, dar lasa popupatia romaniei in pace...
si?ai divortat?
sau a trecut omul tau la dialog intr-un final?
@Anonim: am masina, asa ca nu am ce face. trebuie sa merg cu ea:).
@Anonim: stai asa. cu provincia, despre care sunt de acord ca e nu egala, ci mai buna decat bucurestiul, am un singur lucru, destul de pasnic. provincia nu cunoaste bucurestiul si din cauza asta se incadreaza unde trebuie si le trebuie mai mult sa dubuie pe unde vor sa mearga. din cauza asta incurca traficul. deci nici vorba de mentalitatea la care te-ai gandit tu. ok acum?
@luminitza: am divortat.
@
Trimiteți un comentariu