Suntem in vestiarul de la sala. Vad cum se chinuie de tare blonda asta sa-si inchida fermoarul. Fie ca are mainile prea scurte. Fie ca are spatele prea lung. Oricum, nu-i iese deloc.
Pentru ca e pitica precum cireasa, simt imediat simpatie. Chiar daca arata ca o pitzi. Are parul aproape alb de blond si lung, de consanzeana de metropola. Par dus proaspat la coafor.
E cocotata pe niste tocuri complet periculoase. In viata mea nu mi-as risca atata sanatatea. Si tocmai am auzit-o vorbind arabeste la telefon. Cred ca asta ma sensibilizeaza in plus.
Mi-e mila cumva de femeile blonde care vorbesc arabeste. E ceva congenital, nu ma pot opri. Desi poate nu o duc chiar asa de rau.
Asa ca urlu mai mai tare decat ar trebui. Pentru ca in timpul asta imi usuc cositele cu foenul si nu aud nimic. Vreeeti sa va ajuuuut? Da, zice ea, multumesc mult. Nu reusesc deloc.
Opresc foenul si ma deplasez cu un prosop in jurul soldurilor, siroind de apa catre blonda. Cu tot cu tocurile imense, ea masoara cat mine. Va dati seama? Zic asta pentru ca eu chiar sunt marunta.
Se intoarce cu spatele si eu trag de fermoar. Care e blocat la jumate. Nu se intampla nimic. Trage mosul, trage baba, fermoarul nu se lasa. Pana la urma ma enervez si smucesc. Ii prind o parte din parul ei lanos. Na-ti-o franta ca ti-am dres-o.
Blonda tace chitic. Dar sigur e ingrijorata de ce fac eu acolo. Oricum, din cauza ca fermoarul o trage de par, nu intoarce capul catre mine, ca nu poate. Eu sunt sub stres.
Transpir si trag in timpul asta puternic de fermoar, incercand sa nenorocesc cat mai putin par. Blonda freamata din nari, ca un calut sperios. Nu vad, dar simt.
Reusesc sa deblochez si i-l desfac pana jos. Desi se mai poticneste putin pe parcurs. Fericita ca am scapat, arunc repede pe jos parul mort rezultat din operatiunea de salvare. Ca sa nu vada cat a fost.
Si ma duc repede inapoi la foenul meu. Blonda se da pufpuf cu parfum. Si se prinde ca ceva nu e cum voia ea. Se intoarce la mine. Eu voiam sa va rog sa mi-l inchideti, sa pot sa plec. Acum e deschis de tot.
Aaaa, zic, stati asa. N-am inteles, ma scuzati. Injur in gand, facere de bine, stiti voi. Imi intoarce spatele alb cu carne pufoasa (e o blonda carnoasa). Si iar trag de fermoar, acum in sus. E si mai greu decat invers.
Trage mosul, trage baba, fermoarul nimic. Reusesc sa inaintez, opintindu-ma la blonda si bruscand-o fara mila, 3-4 centimetri. Dar am de munca un spate intreg. Si atunci ma loveste.
Din decolteul de pe spate, daca pot sa zic asa. Si uite ca pot, ca tocmai am zis.
Vine un tsunami de miros de parfum dulce. Ca si cum ai stros niste bomboane, le-ai amestecat intr-o oala cu sapun de trandafiri. Ai adaugat esenta de vanilie. Si ai pus topping bucatele de serbet de mango.
Vine, vine, vine, calca totul in picioare. Ma loveste direct in fata. Scap fermoarul din mana. Ma inclestez repede de parul blondei. Dar degeaba, totul e pierdut. Cad pe jos, intr-o rana. Si visez turbulent, cu razboaie, sange, morti si altele asemenea.
Ma trezesc mult mai tarziu, cand alte femei brunete, de la sala, imi picura apa vie pe buze. Blonda ia-o de unde nu-i.
Cine i-o fi inchis pana la urma fermoarul? Si ce-o fi crezut despre mine. Zau ca nu fac asa de obicei. Mai dati-mi o sansa. Adica o noua blonda. Si un nou fermoar.
miercuri, 18 februarie 2009
cireasa si fermoarul buclucas al altei blonde
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
14 comentarii:
Si eventual un alt parfum de blonda :); ca sa nu mai existe piedici olfactive :)
A fost zdorbitor mirosul. Si da, rog blonda urmatoare sa se dea cu ceva lejer, ca o ploaie de primavara.
Hahahahaha, mi-am adus aminte că eu am ajutat-o pe o fată până i-am dat borşul pe nas :))) Eu trăgeam puternic de fermoar, ea s-a întors peste umăr spre mine, iar mie mi-a scăpat pumnul direct în mufa ei. Ea s-a prăvălit, eu m-am dezechilibrat şi am mai şi căzut peste ea, iar toată lumea a înţeles că ne băteam pentru unu :))))) Dar chestia cu parfum e horror! Brrrrr...
hehe, n-ai chema si tu un prieten :))
Lia, am ras incredibil de tare in birou de povestire, e mortaaaaaala. Sooooo funy!!!
@about2run: bine, daca mi se mai intampla, o sa chem ajutoare. dar parca tu eesti om cu familie si copii, sau gresesc eu?:P
eu cred ca de la limba araba se trage, adica ala era clar un fermoar terorist.:)
crezi ca se opresc toate in momentul in care esti om cu familie si copii? o mana de ajutor poti da oricand(ok, daca ar schimba parfumul, aici sunt de acord cu tine :))
mda... ce ditamai imaginea de om serios mi-am facut! familia mea sunt copiii, cam trei luni pe an
codo, nici nu siut pe cine a chinuit mai tare fermoarul. pe ea sau pe mine:)
about2run: de ce doar 3 luni, iarta-ma ca intreb brutalitati, dar nu prea pricep. esti divortat si copiii stau cu mama lor?:-(
da, stau in uk. nu-s brutalitati, daca nu e aiurea sa fi tata pe messenger restul anului.
:)) am ras cu lacrimi. imi inchipui fata bietei blonde cand a vazut ca ai lesinat in spatele ei :))
@about2run: sorry sa aud asta, dar ce sa facem, se mai intampla. ce faci tu acolo, in uk? adica ce faci toata ziua?:)
sabina, si tu, acolo in US, ce faci toata ziua? :))
nts, copiii sunt in uk cu mama lor. eu ii astept pe henry coanda cu mamaliga/branza/lapte.
vorba bancului: tu cu ce-ai venit?
io, sibian, ce-as putea raspunde? cu branza...
:)) am ras grozav
totusi...eu am o pasiune pentru parfumurile in genul celui descris de tine:)) vanilie, cocos, ciocolata, mango mandarine, mmm:D
stau la SPA :))
Trimiteți un comentariu