M-am ridicat pe varfuri si am atins cu mana marginea primei jumatati din anul asta. Ce bine ca a fost una plina ochi, cu destule bunele incat sa spele inevitabilele laturi.
Si stand eu asa, cu fereastra deschisa, si cu luna sub nas, in timp ce orasul tot miroase-a ceai de tei, m-am apucat sa fac socoteli. M-am uitat pe rezolutia facuta in ianuarie, sa vad ce din ea am reusit sa fac. Si spre ce sa alerg in trap saltat in continuare.
1. Prima pe lista: Londra. Am vazut-o in mod fericit. Si pentru ca mi-a placut, o sa o mai vad din nou, in fix o luna. Londra inseamna prietenul meu bun, spaima tantarilor. Si o suma de senzatii speciale, ca de-aia sta regina acolo, nu de fraiera.
2. Voiam neparat sa fac mamaliga. Dar si pesti usori, borsuri drese bine si alte gateli placute obrazului subtire. Am facut prima mamaliga si apoi am lasat ceaunul in paragina, locuiesc in el 3 paianjeni. Probabil o familie cu stare, doar e un ceaun din zona de nord a orasului. Deci aici mai am de lucrat.
3. Nazuiam sa scriu la 3 reviste anume. S-au intamplat doua din trei: The One si Esquire. Sper ca asta e doar inceputul, am planuri mici, medii, mari, si clare de tot, ca roua de pe iarba din gradina doamnei Stefan. Limita este cerul.
4. Am slabit si am redus pungile de pufuleti la un minim acceptabil. Atat de minim incat se poate considera ca Anonimous Pufuleticholic a functionat. Sunt cireasa si pot sa stau langa mine in pat tolanita langa o punga de pufuleti, fara sa o ating.
5. Tineam mortis sa ajung in Argentina, Australia sau Asia. Asia, bifat. Adica am bilete, ce ma mai poate impiedica sa zbor spre ea? Niste vize, dar o sa le iau mintenas.
6. Urmeaza un punct nebifat, ce porcarie. Vreau sa pun voci pe desene animate si spoturi audio. Si vreau asta de ani buni. Chiar sa nu fiu eu buna de Betty Boop? Lasa, o sa ma incordez mai tare. O sa faca Disney desene numai ca sa pot eu evolua pe ele.
7. Fiinta altruista atunci, in miezul iernei, voiam sa ofer oamenilor din jur din ce in ce mai multe lucruri bune, din cele nepalpabile. Mi-o fi iesit, nu mi-o fi iesit. Plangeri, anyone?
8. Nu am cumparat roti de iarna, cuptor si masa de la Ikea. Si cred ca asta s-a intamplat si pentru ca am vazut ca pofta intra in contradictie cu punctul 10, care zice ca vreau sa cumpar cat mai putin. Si care e bifat, mi-a iesit. N-am cumparat mai nimic, doar bilete de avion si niste kiwi.
9. Istanbul, mon amour, tot nu mi-a iesit. Dar nu ma dau batuta. Nu mor ciresele cand vrea sistemul si criza care o impiedica sa purceada in asa aventura mirobolanta. Trebuie sa locuiesc 6 luni acolo, orice-ar fi.
11. Strang gunoiul diferentiat de vreo 3 luni si nu e treaba usoara. De fapt e grea de tot. Dar nu ma las, orice-ar fi, nu ma las. Mor cu plasticele si hartia si sticla de gat.
12. Of. Uite ca n-am facut mai mult voluntariat. Dar am fost aproape de prietenii care au avut nevoie de mine. Se pune?
13. Maroc s-a anulat din motive ce nu tin de samburele de cireasa. Sange aveam, bani aveam, doar criza mondiala a dat peste cap niste chestii. Asta nu inseamna ca renunt, nu. Eu nu renunt.
14. Carticica mea galbena e la fel de indepartata ca acum 6 luni. Dar si cand s-o apropia si o vedea lumina zilei, sa va tineti!
15. Voiam sa dau drumul la inca doua bloguri. Unul e gata dat drumul si se tine falnic: dasiprimeste.ro. Celalalt, care va fi deschis impreuna cu mama de cireasa, urmeaza in toamna. Deci stau binisor.
16. Ma imbrac cel mai frumos si ma pieptan cel mai vartos in ultimele 6 luni. Aproape ca sunt de neoprit, mai ales in ceea ce priveste pieptanatul. Done.
Eu zic ca m-am descurcat bine prima jumatate de an. Si ca restul sunt doar detalii. Sa-i dam bataie.
vineri, 19 iunie 2009
bilant de cireasa
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
Bilantul acesta e ca un gol mare, exceptand, poate, mamaliga si borsul. Deplasarile astea, mult dorite si trambitate, sunt insignifiante pe langa realizari mai locale, dar neintamplate precum cele din sufletul omului. Din acest motiv, nu ne prea place bilantul si nu ne impresioneaza. Ba e chiar foarte comun: toata lumea vrea azi sa calatoreasca, sa se ajunga, sa parvina, daca se poate... Succesul e si el tot o forma de parvenire atunci cand se bazeaza pe inselaciune, minciuna si pervertirea mintilor. Si cand ma uit la ce se scrie in The One, ma apuca jalea, cica "Strategie pentru sexul sovaielnic". Da, d-asta are nevoie o fiinta spirituala, de sex nesovaielnic pe unde s-o nimeri. Vai, vai, vai…
uau, felicitari pentru realizari.
@Scanner: bilantul tau care e? Esti maret? Esti plin de substanta? Esti victorios? Esti special? Imparte aici cu mine borsul tau transcendental.Si da, acum m-am convins ca n-ai umor. Ce rau imi pare.
@bagatare si punct ro: merci frumos, m-am straduit tare de tot si sunt mandra:).
@Ciresica - Draga, bilantul meu nu exista. Nu-mi traiesc viata pe baza de bilant. Si nici nu ma laud cu "realizarile". Am facut lucruri bune in viata (si cateva rele), dar asta nu ma face sa le trambitez pe blog, la serviciu sau intre prieteni ca sa strige unii "uau". In curand s-ar putea sa scriu si o carte, dar dac-o scriu n-o s-o scriu pentru mine, pentru orgoliul propriu, ci pentru niste idealuri, ca si pentru muritorii pentru care mai conteaza valorile autentice. Nu va fi nici despre sex, nici despre femei, nici despre cum sa faci bani sau calatorii la mare distanta. Observi diferenta?
Zici ca n-am umor? Hm! Draguto, pai daca n-as avea un anume umor, as exploda la contactul cu lumea, cu emisiunile de televiziune sau cu articolasele de blog sau de reviste cu pretentii. Si-apoi probabil ca nu stii ca umorul e un fel de "dracusor" care alunga maretia din om si din lume. Data viitoare, cand te napadeste umorul, opreste-te o fractiune de secunda si intreaba-te despre maretia personala din acel moment. Ai auzit pe cineva sa tanjeasca dupa un moment umoristic gen "Mondenii", "Vacanta Mare", "Divertis"? (Atentie! Am scris "sa tanjeasca".) Daca ai intalnit asemenea oameni, ei sunt undeva foarte jos... Dar sigur sunt foarte putini, in pofida pervetirii de azi a sufletelor.
Asadar, sa nu-ti para rau ca n-am "acel" umor. Mie nu-mi pare, indiferent cate dezavantaje crezi ca imi aduce.
Dar ca sa exemplificam un alt umor, iata ce spunea unul, Muggeridge: "Bunul gust si umorul sunt o contradictie in termeni, ca o curva casta." Ti-a placut?
Misto ideea cu Istanbulul, si mie mi-ar placea sa stau acolo cateva luni. Este preferatul meu.
@Lady Io: daca as stii cum sa fac ca sa razbesc in directia asta, as fi absolut incantata. dar inafara de dorinta, nu stiu de unde sa apuc problema.
cireaso.. si cum reizsti fara pufuleti? ca eu mi-s innebunita dupa ei. preferatii mei sutn ei din cluj.. desi lumea arade cand ma refer la "pufuletii de la cluj". si rad si cand ma intorc de acolo, cu pungile inghesuite in geamantan, mai sa pocneasca.. ahhh.. pufuletii de la cluj..
p.s. cateva zile la berlin is trecute pe agenda de anul asta? :)
@Diana: e groaaaaaznic. eu mananc junk profesionist, de la star chips. punga e albastra, ei se cheama cu branza. si absolut fiecare pufulete e perfect si seamana leit cu celalalt, la fel de plin de gust. nu e tare asta? sa mentii gustul pentru toti pufuletii?
pai daca te duci acolo, sigur ca vin si io:). mai in toamn,a e bine?
Trimiteți un comentariu