luni, 1 iunie 2009

cireasa, tenia si nedreptatea

mic_dejun

Cireasa e pentru armonie si extaz, in majoritatea cazurilor. Vrea sa se infrateasca bine cu semenii, sa genereze numai zambete, sa raspandeasca fulgi de praf de minune.

Pfiiii, ce ne mai distram. Mie imi plac oamenii si sa petrec timp cu ei, asta e desfatarea mea. De aici imi trag seva, mai zice cireasa si clipeste marunt, ca sa intareasca vorba, sa o creada lumea.

Cred ca ii si reuseste, daca nu incerci sa o privezi de lucruri primare. Cum ar fi somnul bun din timpul noptii, fara lumina si zgomot. Apoi lumina naturala cat mai multa pe perioada cat desfasoara activitati sociale.

Ar mai fi ceva lucruri vitale pentru cireasa, fizice, nu spun nume, dar chestii importante. Oricum nu aici e locul lor. Poate am vorbit putin despre asta prin alte posturi, mai indraznete.

Insa mamiferul din cireasa se rascoala si face razmerita de se duce vestea daca nu este lasat/indemnat sa manance la prima ora dimineata. Cireasa este prevazuta cu un dispozitiv care o impinge la ingerarea de alimente cum a facut ochi prietenosi catre lume.

Aceiasi ochi care ii ies din cap in caz contrar. Pentru ca ciresei ii e foame de lupoaica inca de pe timpul somnului. Iar in momentul in care a dat oficial drumul la noua zi pe care o are de gestionat, ii trebuie de urgenta combustibil.

Pasamite in stomacul mic dar activ al ciresei, locuieste o tenie care o chinuie pana nu isi primeste tainul. Prin urmare, pe langa un look alintat, dimineata cireasa are afisat pe frunte mananca, mananca, mananca si omoara, omoara, omoara (pe cine nu te lasa sa mananci).

Ca un facut, soarta este potrivnica si ii da ciresei prin preajma oameni care nu se sinchisesc de nevoile ei arzande.

Inafara de a cherry, care a inteles repede ce grav e sa nu manance cireasa in primele maxim 12 minute de cand a ridicat capul de pe perna, restul oamenilor iau in deradere asa obicei.

Si unii dintre ei, nedandu-se seama de gravitatea faptei, incearca, mai in gluma, mai in serios, sa o opreasca de la destinul ei: micul dejun.

Cireasa intai zambeste, incercand sa mascheze importanta nutritiei iminente. Dar cand gluma se ingroasa, cireasa se leapada de maniere si curtoazie. Incepe sa maraie precum un animal salbatic, explicand ca trebuie sa indese degraba bucate sub nas.

Ce sa mai, e clar: cireasa dezvolta coarne si coada, daca nu mananca mic dejun. Aviz amatorilor.

Niciun comentariu: