e valentine's day. am vrut sa nu scriu despre ea, dar m-a macinat subliminal. mi-a slabit vointa si mi-a condus mana catre tasta.
suntem multi cei care ne dezicem de valentine's day. ca e fake, ca nu e a noastra, ca e consumista, ca e de plastic. ca e o porcarie.
o facem harcea parcea, o jucam in picioare, radem de ea, o terfelim.
o aratam cu degetul, o dispretuim, ii tragem palme peste ceafa, o ignoram.
dar pe fiecare 14 feb, cand vine, pe mine personal, cireasa simtitoare, ma apuca mereu o panica primordiala.
mi se pare ca toti ceilalti oameni din jur au, si eu n-am, un partener de valetine's day.
ce demoni ma iau in stapanire si ma fac sa-mi doresc cu ardoare o inimioara de plus rosu?! cine face misto de ratiunea mea, intunecand-o si legandu-i niste fire anapoda, pentru efecte hilare?
pt ca de valentine's day, mintea mea pleaca sorcova. si incepe sa scotoceasca independent, ca o vietate cu vointa proprie, in lista cu pretendenti respinsi de-a lungul vremii.
dar dc X de fapt nu era asa de rau si eu i-am trimis semnale de fuck off? dar dc y ar fi fost un tata bun pentru copiii mei nenascuti? si eu l-am alungat?
de valentine's day, as vrea sa primesc flori de la un vecin pe care l-am considerat mereu mult prea clapaug.
sa ma sune din nou freak-ul ala care m-a invitat la masa o data si apoi mi-a zis ca am un dinte stramb si nu m-a mai sunat niciodata.
de valentine's day as vrea ca fostul meu sot, barba albastra, sa-mi reconfirme faptul ca ma va iubi vesnic. si ca am fost cea mai buna din cele 3 neveste ale sale.
asta ca sa-mi pot vedea de viata mea in continuare. incalzita la ideea ca totul e sub control. ca as putea sa am date dc as vrea. dar nu vreau, si de-aia uite ma intalnesc cu prietenii in oras si nu cu un iubit.
asa si e de fapt. dar spuneti-i mintii mele deranjate chestia asta. sa nu mai caute in gunoaie. sa stea linistita acasa, sa faca aromoterapie, dc asta o linisteste. sa plateasca o sedinta de masaj, contribui si eu. sa bea vin de porto. orice, numai sa se relaxeze.
perversa zi.
nu ma intereseaza valentine's day. luati-o de pe mine, c-o omor.
miercuri, 13 februarie 2008
ce zi perversa
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
10 comentarii:
bine macar ca stii ca gresesti pasindu-ti
e artificial si face parte din subcultura
pai de-aia ma si lamentez.
ca dispretuiesc sus numita "sarbatoare", dar totusi pt un timp scurt, ce-i drept, mintea mea isi pune intrebari.
stai linistit, sunt safe, nu are cum sa-mi placa:)
"dar dc y ar fi fost un tata bun pentru copiii mei nenascuti?"
o doamne. asta e momentul in care jumatate din barbati parasesc camera hiperventiland.
"sa ma sune din nou freak-ul ala care m-a invitat la masa o data si apoi mi-a zis ca am un dinte stramb si nu m-a mai sunat niciodata."
(cu vocea lui Dr. Zoidberg din Futurama) ok, ok, I'll call...
Dar pe bune. E oribila ziua. Ideea. Parca Craciunul nu era suficient.
Fetelor, chiar ati inebunit? Zau ca-i aiurea. Uite, sotu' meu mi-a dat o felicitare haioasa si-mi zice ca ma iubeste. El, care nici de Craciun nu prea voia sa cheltuiasca cu mine. Doamne, iarta-ma! Cred ca a facut-o pt. ca i-am facut prea multe servicii in ultimul timp si l-am ajutat sa observe lumea cat de interesant si destept este. El este primul care zice ca-i a big shit aceasta sarbatoare. Confectionata si complet aiurea. Deci: uitati de zile de-astea. Asta merge daca V. Day pica in prima saptamana in care iti face curte. Fetelor!
eu zic sa nu te mai stresezi, nu ca te-ai stresa, dar te-ai gandit ceva sa scrii toate astea, ceea ce demonstreaza ca putin putin acolo tot te stresezi :) Eu zic sa dai o raita prin mall sa te ingretosezi si sa te feliciti ca n-o sa ajungi vreodata in asemenea hal de mocirla mentala si ca, de fapt, daca ai fi avut o intalnire cu un tip care tine de valentine's day probabil te-ai fi prelins de plictiseala in fata unui iepuras de plus penibil ;) in fine, m-a amuzat textul, si da, stiu ca si tie ti se face parul maciuca atunci cand vezi cupluri din astea super happy, cu mintile drepte ca niste linii... si ca ce scrisesi mai sus e o atitudine de revolta... maybe :)
haha, altcineva, asa e! si eu m-am gandit la Craciun din punctul asta de vedere.
nichita, pai taman asta e frustrarea mea. ca nu-mi place VD, ca nu-mi tb niciun iubit umplutura, ca nu vreau sa am de-a face cu ea. si ca am o viata tare buna asa cum e. dar mai trece cate-un gand fugar, cand mi se pare ca toti din jur au suflete pereche. ceea ce e si asta wrong, i know:)
da marcu, sunt ok:)
si ma revolt.
dar m-a distrat si pe mine sa scriu, cum te-a distrat, si ma bucur mult de tot, si pe tine sa citesti:)
scrii foarte dragut. nice.
paul tnx:)
Sa nu ma scuipati, dar eu, ca o prietena optimista, blonda cu ochi albastri ce sunt, as vrea sa fiu un pic avocatul acestei injurate inculpate, ziua Valentinilor. De fapt, permiteti-mi sa fiu avocatul tuturor zilelor in care putem fi draguti unii cu altii, ne putem saruta si plimba romantic sub clar de luna (si aici le nominalizez si pe zilele de Luni, Marti, Miercuri.... Duminica), tuturor zilelor care se constituie motiv destul de bun sa ne dulcegarim cu iubitii nostri intr-un mod chiar si dezgustator si zaharisit pana la glicemie.
Ce vreau sa zic...
Dragele mele, dragii mei... si ce daca e de plastic si roz? Ce daca e americaneasca?
Daca aceasta zi este un pretext destul de bun cat sa (re)conecteze sentimental doi oameni ce impart doar inertia obisnuintei in celelalte zile ale anului, mie mi se pare demna de toate laudele si meritele.
ah, draga mea, optimistii nu sunt de scuipat, ci de ascultat si luat aminte:)
cred ca all this bitterness vine din faptul ca nu ai un valentine cu care sa iti impartasesti dulcegariile.
e probabil ceva cu vulpea si cu strugurii pana la urma. intelege-ne si pe noi:)
adica da, nu-mi place valentine's day, dar contribuie la amareala scriiturii si strugurii inalti:)
Trimiteți un comentariu