gunoiul menajer rupe tacerea

oamenii cu acuitati speciale pot vb cu gunoiul menajer. care lor le zice, pasamite, tot felul de lucruri.

"spune-mi ce ai prin gunoi ca sa-ti spun cine esti" a ajuns un principiu de viata solid pt unii si altii.

nu stiu de unde a pornit totul. parese ca dintr-un film, in care era vb despre un psihopat care avea parerea asta. ca din gunoiul oamenilor poti afla care e treaba cu ei.

si apoi, printr-o campanie de PR platita de cine stie cine, a devenit zicala asta la fel de populara, cel putin, ca "spune-mi ce prieteni ai, ca sa-ti spun cine esti".

de cate ori apare in discutie teoria asta, se gasesc mai multi oameni care sa dea din cap asa, gen "ce le mai zice asta". ca si cum tocmai se rosteste o intelepciune populara pe care ei au verificat-o si e valabila.

adica in ce masura faptul ca in gunoiul meu se gasesc des coji de pomelo si piele solzoasa de ananas poate sa ma faca pe mine o carte deschisa pentru lumea intreaga?

in ce fel coltucii (asta e pluralul?!) de paine uscata, deodorantul rexona consumat si ambalajul de plastic de la hartia igienica zewa poate da in vileag firea mea de cireasa blonda?

sa fie conservele goale de porumb si ton revelatoare pentru faptul ca imi place sa calatoresc?

sau cele cateva coji de oua si miile de cutiute de iaurt tnuva de fructe mancate de a cherry spun totul despre faptul ca imi plac la nebunie filmele chinezesti?

hmmmm. le recomand fanilor zicalei sa se uita in gunoiul meu. nu ca sa afle lucruri uluitoare despre stilul meu de viata. pentru asta pot pur si simplu sa ma intrebe, ca le zic.

ci ca sa ramana trazniti, sa plece mai departe, in acest mare voiaj care este viata omului, cu niste enigme si mai mari.

ce-i cuvantul, ce e omul, ce e fapta, ce e gnomul?