marți, 16 iunie 2009

cireasa si racoarea masculina

Martian

Cireasa stie ca barbatii sunt o specie finisata diferit, cu extraoptiuni bizare si mult departate de varianta standard. Unde ca standard sunt luate fructele, cele facute dintr-o coasta.

Dar asta nu o impiedica sa tot vrea, saracuta, sa se imprieteneasca bine cu martienii si sa traiasca in buna pace si prietenie cu acestia. Toate bune si frumoase pana cand cireasa cu sange cald intalneste barbat cu sange rece.

Caci numai asta poate fi explicatia pentru care orice barbat, stapan al unei masini, tine mortis sa criogeneze fortat toate creaturile aflate in mijlocul sau de transport. Trasaturile i se schimba cand atinge butonul AC. Este de nerecunoscut.

Este momentul cand chiar si un contabil care in mod normal n-ar putea sa rupa nici macar un picior unei muste, se transforma in tortionar si isi chinuie victimele aflate in acelasi perimetru cu el.

Si uite cum gandurile pasnice, de imprietenire cu sexul tare, pleaca de langa cireasa si in locul lor se instaleaza ostirea pregatita de razboi.

Militarii bine instruiti din capul ciresei se cocotata pe metereze, invartind de zor in cazane cu smoala incinsa, si sunt gata sa pravale pietroaie. Cireasa incearca timid sa foloseasca argumente, sa implore cu glas mic, sa explice de ce nu poate trai asa.

Barbatul insa nu are urechi sa auda. Cand afara e vara si e zi si e tare cald, cireasa apreciaza aerul conditionat. Dar barbatii, odata comutati pe summer mode, nu mai vor sa judece fiece situatie in parte, punctual.

Calaii insista sa puna sufliciul pe ei si pe bietii calatori chiar si cand afara e seara si, de multe ori, chiar racoare. Oare sangele lor rece se strica in mod iremediabil pe timp de vara, daca este lasat afara din frigider? Hm.

Cireasa a observat ca orice relatie, oricat de stransa intre barbatul sofer, stapanitor al butonului AC si oricare dintre calatori este absolut nula si neavenita, cand e vorba de oferit indurare.

Poate sa fie soferul indragostit lulea de o calatoare. Sau poate sa care cu el a lui batrana mama, cu dintii de lana. Sau o sefa care o sa-l dea afara imediat ce iese din masina si poate sa-si desclesteze degetele inghetate si sa semneze actul.

Nu are importanta cine il roaga si in ce fel: aerul conditionat va ramane pe veci pornit la cote de alarma.

Calatoriile in regim de teroare incep de prin mai si se termina odata cu prima bruma.
Abia atunci barbatul cu turturi la nas de atata racoare, admite ca a venit iarna si nu mai e cazul sa ne stam cu sfarcurile intarite si pielea de gaina.

Atinge el butonul cu duiosie pentru o ultima data si e de acord sa renunte la tronul de calau pentru niste paslari moi, de casa. Iarna, si barbatului ii place caldura, in mod curios.

De parca nu erau si asa destul probleme, sexele astea potrivnice mai simt si nevoia de temperaturi opuse. Doamne, de ce ne-ai lasat asa pe pamant. Sau, daca ai gresit, noi avem rabdare sa repari, si nu o sa iti pierzi din prestanta.

Fa-ne macar sa vrem temparturi egale. Si fa-o repede, avem o vara de razboaie inainte.

3 comentarii:

thea spunea...

Te inteleg perfect :). Credeam ca doar eu patesc d-astea...

codo spunea...

pai trebuie sa va caliti si voi, sa simtiti ca este vara :)

another cherry spunea...

@codo: lasa codo, melc sturlubatic, ca ne calim noi si singure, nu trebuie sa murim inghetate:P